Anunturi Stiri de ultima ora
Coordonator medical
Dr. Dana Bucur medic specialist gastroenterologie competenta in ecografie abdominala si endoscopie digestiva. Vezi C.V.

antimucegai.ro

Metoda de eliminare a mucegaiului prin micro nebulizare

factori favorizanti steatoza hepatica
steatoza hepatica simptome digestive si semne digestive
bolile gastrointestinale
steatoza hepatica metode de investigare
recomandari practice
gastroenteorologie contact
Recomanda acest articol unui prieten

Achalasia cardiei


 

La nivelul esofagului pot apare modificari ale miscarilor (motilitatii) acestuia atat in timpul inghitirii alimentelor cat si in repaus (inafara meselor). Aceste tulburari pot fi primare (de cauza de obicei necunoscuta) sau pot fi secundare unor boli de esofag sau unor boli ce afecteaza mai multe organe concomitent sau pe rand(boli sistemice). Dintre afectiunile motorii esofagiene primare, mai frecventa este asa-numita achalasie a cardiei. Aceasta denumire semnifica disparitia contractiilor normale esofagiene necesare pentru impingerea bolului alimentar de-a lungul traiectului sau odata cu aparitia contractiilor puternice si permanente ale sfincterului esofagian inferior, atat in deglutitie (inghitire) cat si in repaus. Rezultatul este reprezentat de aparitia disfagiei (dificultate la inghitire) care progreseaza relativ rapid.

 

 

Cauzele achalasiei:

-majoritatea cazurilor au cauza necunoscuta, substratul microscopic fiind reprezentat de distrugerea inervatiei involuntare de la nivelul musculaturii esofagiene dar si ale nervilor ce transmit impulsurile de la esofag la creier

-mai rar, achalasia este secundara altor boli: cancerul esofagian ce afecteaza sfincterul inferior, ducand la obstructia neoplazica a esofagului; colagenozele (boli sistemice); boala Chagas (maladie infectioasa frecventa in America de Sud)

Simptomele sunt severe la debutul bolii, cand esofagul inca mai lupta contra cresterii presiunii la nivelul sfincterului sau inferior:

- disfagie, frecvent paradoxala (adica apare la lichide in timp ce solidele sunt inghitite fara probleme),

- regurgitatii cu alimente ingerate la mesele anterioare,

- pirozis (nu prin reflux gastro-esofagian, ci prin acidul rezultat din fermentarea alimentelor ce stagneaza in esofag).

Ulterior, pe masura ce esofagul isi pierde contractiile normale, simptomatologia se mai estompeaza, redevenind intensa la malignizare- achalasia fiind o conditie precanceroasa!

Tranzitul baritat va evidentia dilatarea esofagului pe traiectul sau (corpul esofagian) si ingustarea sa la nivelul sfincterului inferior (aspectul clasic este de cioc de pasare).

Manometria esofagiana (cu ajutorul unui senzor de presiune se masoara presiunile de la nivelul sfincterelor superior si inferior, precum si de la nivelul corpului esofagian, in repaus si in deglutitie) releva un aspect tipic ale undelor de presiune.

Endoscopic se poate observa dilatarea esofagului, cu sfincterul inferior punctiform si care opune rezistenta la trecerea cu endoscopul. De asemenea, endoscopia va evidentia eventualele leziuni de esofagita sau aparitia unui cancer esofagian.

Complicatiile ce pot greva evolutia achalasiei sunt:

-esofagita


-candidoza esofagiana (trebuie tratata anterior dilatarii endoscopice)


-cancerul de esofag, localizat la limita superioara a stazei esofagiene, deci in esofagul mijlociu si care are risc de aparitie dupa aproximativ 5 ani de evolutie a bolii. Putem suspiciona debutul acestuia prin aparitia durerilor retrosternale, a anemiei, a hemoragiei digestive superioare si a scaderii marcate in greutate.
 

-afectarea pulmonara prin refluarea stazei esofagiene in caile respiratorii, mai ales nocturn (infectii pulmonare)



Tratamentul achalasiei variaza functie de stadiul bolii, de prezenta sau absenta complicatiilor acesteia precum si de starea de sanatate a pacientului. Astfel:

-in stadiile initiale de boala, cand esofagul inca are peristaltica (motilitate) sau la varstnicii tarati (cu multe boli asociate in special cardiovasculare si respiratorii) se indica tratamentul medicamentos cu blocanti de calciu (tip Nifedipina) sau nitrati (Isosorbit dinitrat), ce se vor lua cu 30 minute inainte de mesele principale. Atentie! Aceste medicamente nu se indica la cei cu cardiopatie ischemica, insuficienta cardiaca, infarct recent miocardic si nici nu se asociaza intre ele, deoarece ambele scad tensiunea arteriala.

-toxina botulinica, recent introdusa in tratamentul achalasiei, reprezinta o alternativa mai eficienta la medicamente. Se injecteaza in timpul endoscopiei la nivelul sfincterului esofagian inferior si se poate repeta, atunci cand este necesar.

-la pacientii simptomatici, fara probleme medicale deosebite si care nu vor sa se opereze de la inceput, se poate dilata endoscopic, cu ajutorul unui balonas umflat, sfincterul esofagian inferior. La recidiva simptomelor, se poate relua sedinta de dilatare de 2 ori, ulterior indicatia este de interventie chirurgicala.

-daca pacientii sunt foarte tineri (sub 18 ani); achalasia este complicata cu hernie hiatala mare sau diverticul sau esofagul este extrem de dilatat, se practica cardiomiotomia submucoasa (se diseca straturile esofagiene pana la nivelul submucoasei, astfel sfincterul inferior devenind mai lax) asociata cu un procedeu antireflux gastro-esofagian (se \"infasoara\" o portiune stomacala in jurul esofagului inferior)

Email : db@gastromed.ro

Copyright © GastroMed.ro 2008 - 2024 Toate drepturile rezervate.