Anunturi Stiri de ultima ora
Coordonator medical
Dr. Dana Bucur medic specialist gastroenterologie competenta in ecografie abdominala si endoscopie digestiva. Vezi C.V.

antimucegai.ro

Metoda de eliminare a mucegaiului prin micro nebulizare

factori favorizanti steatoza hepatica
steatoza hepatica simptome digestive si semne digestive
bolile gastrointestinale
steatoza hepatica metode de investigare
recomandari practice
gastroenteorologie contact
Recomanda acest articol unui prieten

Cancerul de intestin subtire (duoden, jejun, ileon)


 

Tumorile intestinului subtire sunt rare comparativ cu restul organelor digestive, dar se pare ca frecventa crescuta a cancerului colonic se asociaza si cu cea a neoplasmului de intestin subtire (probabil datorita alimentatiei sarace in fibre vegetale si bogate in grasimi si glucide rafinate).

Insa, majoritatea cancerelor de intestin subtire se grefeaza pe conditii predispozante existente, cum ar fi:

- sindroamele de polipoza intestinala (prezenta unei multitudini de polipi cu o anumita structura microscopica- vezi polipii colonici) in care prezentei polipilor colonici, care se pot maligniza, se asociaza polipi de intestin subtire, stomac sau duoden plus alte leziuni gastrointestinale si chiar de alte organe, dar toate cu potential de malignizare (de evolutie la cancer) mai mare decat in cazul unui singur polip

- celiachia (vezi enteropatia glutenica) netratata poate duce la dezvoltarea unor tipuri microscopice de cancer intestinal

-boala Crohn cu localizare intestinala are, de asemenea, risc de malignizare mult mai mare decat la populatia generala (care nu prezinta aceasta boala)Deoarece intestinul subtire are multiple functii si deci celule specializate pentru fiecare din ele, exista o larga varietate de tipuri histologice (microscopice) de cancere la acest nivel, cele mai frecvente fiind: adenocarcinomul, carcinoidul si limfomul primitiv- denumirile aratand provenienta celulara a neoplaziei.



1. Adenocarcinomul de intestin subtire

Cea mai frecventa forma histologica de cancer al tubului digestiv, deci si de intestin subtire, este agresiv (invadeaza rapid structurile vecine si cele aflate la distanta- metastazare).

Simptomele apar de obicei cand tumora este mare si a invadat vasele sau ganglionii limfatici vecini. Desi diametrul intestinului subtire este mult mai mic decat al colonului, fenomenele ocluzive apar tardiv datorita capacitatii mari de distensie si continutului lichid al intestinului subtire.

Cel mai des, pacientii ajung la medic cu fenomene subocluzive, adica resimt dureri abdominale colicative (tip \"ma ia si ma lasa\") urmate la un moment dat de un zgomot intens (ca o bolboroseala) dupa care durerile cedeaza. Aceste simptome apar dupa mese, atunci cand alimentele digerate ajung la nivelul zonei ingustate din intestin, ingustare (stenoza) produsa de cresterea tumorii.Contractiile intense ale musculaturii peretelui intestinal necesare depasirii de catre continut a zonei ingustate se traduc prin colicile abdominale iar zgomotul intens este determinat de trecerea lichidului intestinal prin acea zona.

\
Prin cresterea in timp a tumorii se erodeaza vasele sangvine din peretele intestinal-ulceratie intestinala, aparand hemoragia digestiva superioara sau inferioara (sangele este eliminat ca melena daca provine din duoden sau ca melena si rar ca hematochezie daca provine din jejun sau ileon). Insa majoritatea sangerarilor apar ca hemoragii oculte, invizibile cu ochiul liber dar deduse prin dezvoltarea de catre pacient a anemiei feriprive.

In cazul tumorilor duodenale situate la locul de deschidere al caii biliare in acesta, poate apare icterul mecanic prin obstructia acestei cai.

Daca pacientul scade mult in greutate se poate palpa uneori o formatiune abdominala.

Atunci cand se prezinta la medic cu lichid de ascita (prin metastaze peritoneale) si ficat marit (prin metastaze hepatice), tumora a invadat tot abdomenul (stadiul IV in clasificarea oncologica a cancerelor), tratamentul fiind ineficient iar speranta de viata foarte mica.


Investigatiile care pot evidentia adenocarcinomul de intestin subtire sunt:

- proba Pansdorf (vezi metode de investigatie) care poate identifica prezenta unei formatiuni ce proemina in interiorul intestinului

- entero RMN (examinare cu rezonanta magnetica speciala a intestinului subtire) evidentiaza ingrosarea peretelui intestinal prin tumora

Ulterior se vor face explorari pentru stadializarea cancerului (CT cu substanta de contrast, arteriografia) diagnosticul de certitudine fiind pus insa pe baza examinarii microscopice a piesei de rezectie, dupa interventia chirurgicala.

Tratamentul consta in extirparea (rezectia) segmentului de intestin afectat si a ganglionilor limfatici invadati. Daca tumora este invaziva la structurile vecine astfel incat nu poate fi scoasa, se realizeaza derivatii digestive (se scurtcircuiteaza ansa intestinala afectata) pentru evitarea ocluziei. Din pacate, chimioterapia si radioterapia nu s-au dovedit eficiente pe acest tip de cancer.

Supravietuirea depinde, ca la orice tip de cancer, de stadiul in care a fost diagnosticat pacientul si de starea generala de sanatate a acestuia. In general, cei descoperiti cu tumori mici, care se pot rezeca fara a ramane parti din tumora pe loc (rezectie in limite de siguranta oncologica ), au supravietuire buna la 5 ani de la operatie insa cei diagnosticati cu tumori neoperabile si la care se poate realiza doar o derivatie digestiva, supravietuiesc in medie 6-8 luni dupa aceasta.



2. Tumorile carcinoide

Sunt un tip special de cancer de intestin subtire deoarece deriva din celule speciale care produc substante (hormoni) ce regleaza procesul de digestie si miscarile tubului digestiv dar secretate in cantitate mare produc si manifestari la nivelul altor organe.

Majoritatea tumorilor carcinoide apar la barbatii dupa 60 de ani si pe partea terminala a ileonului, insa se pot dezvolta si la nivelul apendicelui sau rectului.

Dimensiunile tumorii sunt extrem de importante, cele cu diametru peste 2 cm avand deja extensie metastatica (la ficat in special), de unde rezulta semnificatia diagnosticului in faze incipiente a tumorii. Din pacate, manifestarile caracteristice la nivelul altor organe (asa numitul sindrom carcinoid) apare tardiv in evolutia bolii dar cresterea tumorala este lenta comparativ cu a adenocarcinomului.

Simptomele ce pot apare sunt:

- colici abdominale nu prin subocluzie (tumorile carcinoide se dezvolta spre exteriorul peretelui intestinal) ci prin fibroza ce cuprinde de la exterior intestinul

- sindromul carcinoid exprimat prin inrosirea brusca a fetei, cu diaree dupa efor fizic, stress sau pranz iar mai rar se asociaza si cu lipsa de aer cu zgomot specific crizei de astm (wheezing). Uneori se poate manifesta doar la nivel biochimic urinar, prin cresterea acidului 5-hidroxi-indolacetic (pe scurt 5-HIA). Majoritatea acestor sindroame apar insa in stadiul cu metastaze hepatice si nici atunci intotdeauna, deci nu ne ajuta la diagnosticarea precoce a acestui tip tumoral.

Investigatiile necesare diagnosticarii unei tumori carcinoide de intestin subtire sunt:

- dozarea 5-HIA in urina/24 ore

- Octreo-Scan (in fapt o scintigrafie cu o substanta numita Octreotid marcata radioactiv) ce evidentiaza tumora si o stadializeaza

Tratamentul consta in:

- rezectia chirurgicala a tumorilor localizate doar la intestin cu supravietuire buna dupa aceasta la 5 ani

- combinarea chirurgiei cu tratamentul medicamentos pentru simptome, chimioterapie si eventual imunoterapie cu Interferon , in cazul pacientilor cu tumori carcinoide avansate.



3. Limfomul intestinal

Limfocitele, celule cu rol in imunitatea organismului, sunt prezente atat in sange cat si peretele tubului digestiv si al altor aparate si sisteme (de ex. aparatul respirator), formand tesutul limfoid al mucoasei. Cand intervine o mutatie genetica la nivelul acestor celule, ele se inmultesc necontrolat, astfel aparand leucemiile sau limfoamele. Acestea din urma pot fi primitive, adica iau nastere de la nivelul tesutului limfoid intestinal in cazul nostru sau pot fi sistemice, cu debut in sange si afectare intestinala in stadiile tardive.

In functie de tipul limfocitar, limfoamele se impart in doua mari categorii: limfom Hodgkin (cu malignitate joasa si anumite caracteristici speciale) si non-Hodgkin, mult mai agresive si care afecteaza frecvent tractul gastrointestinal. O alta clasificare imparte limfoamele dupa celula din care deriva: limfocitul B sau T.

Ne vom referi insa doar la limfomul primitiv intestinal, acesta fiind tipul cel mai frecvent de limfom ce afecteaza tubul digestiv, desi hematologic reprezinta doar aproximativ 5% din toate limfoamele.

Conditii predispozante pentru dezvoltarea limfomului primitiv intestinal:

- enteropatia glutenica cu pacientul care nu tine dieta

- infectia cu virusul HIV si mai ales cei care deja au dezvoltat SIDA

- infectii enterale si parazitoze numeroase la populatia din bazinul Mediteranei- limfomul mediteranean

Cel mai frecvent, limfoamele apar ca niste ulceratii intinse in suprafata, ca o pata de ulei dar pot fi si sub forma de pliuri ingrosate sau ca noduli si chiar polipi.

In evolutia bolii, limfomul se extinde la ganglionii abdominali, apoi la cei toracici si in ultimul stadiu, infiltreaza splina si chiar organe non-limfoide.

Simptomele cele mai frecvente sunt:

1. durerea abdominala tip colica, ulterior asociind greturi si varsaturi pana la ocluzie, in cazul tumorilor obstructive

2. diareea initial apoasa, apoi cu picaturi uleioase (steatoree) datorita instalarii sindromului de malabsorbtie

3. lipsa de putere, lipsa poftei de mancare, scadere in greutate semnificativa, febra

Rar apare hemoragia digestiva, exteriorizata mai ales ca melena sau sangerare microscopica cu anemie feripriva ca singur indiciu ce sugereaza prezenta hemoragiei digestive.

Diagnosticul se bazeaza pe:

- proba Pansdorff ce poate evidentia ulceratii, polipi, noduli, stenoze localizate in diferite segmente ale intestinului subtire

- enteroscopia ar putea preleva si biopsii din aceste zone patologice dar metoda nu este folosita frecvent iar biopsia poate iesi negativa datorita situarii in profunzimea peretelui a infiltratului limfoid. Videocapsula nu este indicata atunci cand exista suspiciunea de stenoza (ingustare) deoarece se poate impacta la acel nivel, cu ocluzie secundara.

- CT sau RMN pentru evaluarea extensiei bolii

- examenul histopatologic al piesei de rezectie chirurgicala stabileste diagnosticul exact.

Tratamentul:

- interventia chirurgicala cu rezectia portiunii afectate si a ganglionilor aferenti reprezinta metoda de electie insa doar in stadiile initiale, cand limfomul nu este extins la numerosi ganglioni sau organe

- in stadiile avansate se poate practica rezectia pe cat posibil a segmentului afectat (citoreductie chirurgicala) in asociere cu radio si eventual chimioterapie

Supravietuirea depinde, ca in orice neoplazie, de stadiul extensiei tumorii la momentul diagnosticului precum si de starea de sanatate a pacientului. Prognosticul este mai bun in cazul celor diagnosticati in stadiul initial si la care s-a putut rezeca intreaga tumora fata de cei cu limfom pe enteropatie glutenica sau dianosticati tardiv.

Email : db@gastromed.ro

Copyright © GastroMed.ro 2008 - 2024 Toate drepturile rezervate.