Anunturi Stiri de ultima ora
Coordonator medical
Dr. Dana Bucur medic specialist gastroenterologie competenta in ecografie abdominala si endoscopie digestiva. Vezi C.V.

antimucegai.ro

Metoda de eliminare a mucegaiului prin micro nebulizare

factori favorizanti steatoza hepatica
steatoza hepatica simptome digestive si semne digestive
bolile gastrointestinale
steatoza hepatica metode de investigare
recomandari practice
gastroenteorologie contact
Recomanda acest articol unui prieten

Boli gastrointestinale frecvente la gravida


 Modificarile hormonale si de statica abdomino-pelvina din sarcina sunt implicate in aparitia unor disfunctii gastrointestinale tranzitorii dar si in exacerbarea unor boli care existau deja dinainte de sarcina sau chiar dezvoltarea unor boli severe, specifice starii de graviditate.


A. Bolile frecvente in sarcina sunt:

 

1.greata si varsaturile - frecvente in trimestrul I de sarcina, dupa care frecventa si severitatea lor scad, rar evoluand grav. Sunt produse de modificarile hormonale aferente si se trateaza prin hidratare adecvata. Metoclopramidul se pare ca nu are efect teratogenic (nu produce malformatii) la fat.

 

2.refluxul gastroesofagian - frecventa creste cu inaintarea in evolutie a sarcinii, maximul atingandu-se in trimestrul III, dar se manifesta doar ca simptome (pirozis si regurgitatii) rar apare esofagita de reflux. De obicei nu necesita efectuarea endoscopiei superioare. Ca tratament se folosesc regulile igieno-dietetice (vezi sectiunea regimuri si diete) iar ca medicatie antacide si protectoare gastrice mai noi.

Atentie! Dintre antacide nu trebuie folosite cele care contin magneziu, deoarece acesta poate declansa travaliul inainte de termen iar dintre celelalte gastroprotectoare se pot folosi Ranitidina, Sucralfatul,Esomeprazolul, Pantoprazolul si Lansoprazolul. Omeprazolul nu este indicat la gravida!

 3.ulcerul gastric sau duodenal –nu apare frecvent in sarcina dar deoarece se manifesta prin greturi, varsaturi, dureri abdominale dificil de interpretat in contextul refluxului , trebuie specificat faptul ca endoscopia (fara anestezie)se poate amana pana dupa nastere, tranzitul baritat este total contraindicat datorita expunerii la razele X iar tratamentul este la fel ca pentru reflux, cu mentiunea ca se poate adauga Sucralfatul. Chiar daca anticorpii antiHelicobacter sunt prezenti, tratamentul antibiotic specific se poate amana pana dupa nastere si perioada de alaptare.

Endoscopia digestiva superioara se indica doar in situatii particulare (sangerare digestiva inalta, simptome de reflux intense si rezistente la orice tratament) si se efectueaza, atunci cand e absoluta nevoie, in trim II-III, cu consult anterior din partea ginecologului.

 

4.constipatia si hemoroizii

- patologie frecventa in sarcina, nu afecteaza fatul, de cele mai multe ori dispare dupa nastere dar, uneori, mama ramane cu tulburari de tranzit (vezi sectiunea regimuri si diete, regimul pentru constipatie)

Daca incetinirea tranzitului nu se rezolva prin dieta, atunci se pot folosi supozitoarele cu glicerina 1-2/zi, dupa toaleta locala sau solutia de polietilenglicol (se administreaza pe gura si poate accentua uneori greata), in ultima instanta apelandu-se la Bisacodil (Dulcolax), dar numai pe termen scurt.Daca hemoroizii se complica cu sangerare rezistenta la tratament medicamentos sau sunt prolabati permanent, se poate apela la tehnicile de terapie endoscopica (ligatura, injectare de agenti sclerozanti)

 

5.litiaza biliara- apare frecvent in sarcina datorita modificarilor de miscare a peretilor vezicii biliare si in compozitia bilei. Diagnosticul se pune usor prin ecografia abdominala, complicatiile sunt rare la gravida iar daca apar dureri ce se stabilesc ca sunt determinate de pietrele la fiere (colica biliara) tratamentul chirurgical se poate amana de cele mai multe ori pana dupa nastere.In colica biliara cu dureri mari se poate administra No-Spa , cel mai bine este insa sa se evite consumul de alimente colecistokinetice (stimulatoare ale motilitatii vezicii biliare): galbenusul de ou, uleiurile, maionezele, icrele, cremele, etc.Trebuie diferentiata (clinic si ecografic) de alte cauze de durere in dreapta abdomenului (hipocondrul drept) datorate frecvent balonarilor prin constipatia existenta in sarcina.

 

6.apendicita acuta- nu apare frecvent in sarcina dar vom comenta acest subiect datorita faptului ca reprezinta o urgenta chirurgicala! (vezi apendicita acuta). Poate afecta gravida in orice trimestru al sarcinii iar diagnosticul este destul de dificil de pus deoarece apendicele este impins in sus de catre uterul gravid, deci durerea nu va mai fi in sediul tipic iar celelalte manifestari (greata) este oricum frecventa . Diagnosticul de electie se pune prin ecografia abdominala, dar pentru stabilirea luieste necesara uneori chiar tomografia computerizata. Trebuie avut in vedere acest diagnostic la orice gravida ce prezinta dureri abdominale si nu are scos apendicele, deoarece este dificil de tratat o peritonita produsa printr-o apendicita neglijata. Tratamentul consta in apendiectomie laparoscopica.

 

7.bolile inflamatorii intestinale (rectocolita si boala Crohn)- nu sunt frecvente la gravide, dar riscul de aparitie al lor include mai ales femeile sub 30 de ani, deci fertile. Exista doua probleme legate de aceste boli: prima- declansarea lor de catre sarcina si a doua, posibilitatea de a ramane insarcinata si de a duce sarcina la termen pentru femeile diagnosticate cu boli inflamatorii intestinale. In general, fertilitatea nu pare a fi influentata cele doua boli, doar pacientele care au suferit interventii chirurgicale majore (colectomie) cu aparitia aderentelor din pelvis ce pot afecta trompele pot avea greutati in a ramane gravide. S-a constatat pe loturi de paciente ca sarcina nu creste severitatea bolilor inflamatorii intestinale dar daca boala era activa la momentul conceptiei, atunci puseul se va agrava pe parcursul sarcinii.In schimb, riscul fetal este mai mare: avorturi spontane, prematuri.Daca este necesar, se va efectua colonoscopia. Tratamentul bolilor inflamatorii intestinale in sarcina poate fi realizat fara riscuri cu ajutorul cortizonilor (Prednison) care nu traverseaza placenta. Se mai pot folosi Sulfasalazina, Salofalkul si agentii biologici de tipul Infliximabului. Azatiprina, Metotrexatul, Mercaptopurina si Ciclosporina nu sunt recomandate fie pentru ca nu exista suficiente studii despre administrarea lor la gravida, fie deoarece au efect clar teratogen.

 

8.Diareea acuta- nu este frecventa in sarcina, dar avand implicatii majore asupra fatului, trebuie mentionate cateva idei referitoare la aceasta:-trebuie exclusa intotdeauna o cauza infectioasa prin examenul coproparazitologic, coprocultura si testele antigenice fecale pentru virusi-germenii mai frecvent implicati sunt: Campylobacter, Giardia, E.coli, Salmonella-complicatiile determinate sunt: deshidratarea mamei, avort spontan, nastere prematura, infectarea placentei, diaree si septicemie la nou-nascut-tratamentul consta in: hidratare adecvata, Imodium- daca e cazul si antibiotice: Ampicilina, Ceftriaxona.Nu se administreaza la gravide fluorochinolone (Ciprofloxacin, Norfloxacin), Biseptol, Metronidazol, Doxiciclina, Tetraciclina.



B. Boli hepatice ce apar doar in sarcina:

 

1.Colestaza de sarcina- apare mai ales in trmestrul III si se manifesta in principal prin mancarimi de piele exacerbate noaptea. Rar apare icterul. Biochimic se constata transaminaze crescute mult (de aceea trebuie excluse hepatitele acute), GGT si FAL usor crescute iar in cazurile cu icter bilirubina marita. De obicei simptomele si modificarile sangvine dispar rapid. Daca persista trebuie avuta in vedere o ciroza biliara primitiva frusta. Gravidele cu colestaza de sarcina au risc de litiaza biliara crescut. Tratamentul consta in administrarea de acid ursodeoxicolic (Ursofalk) sau dexametazona. Se mai pot administra Colestiramina si antihistaminice pentru ameliorarea pruritului (mancarimi de piele determinate de depunerea bilirubinei in anumite celule ale pielii).Implicatiile la fat sunt serioase, cu risc mare de boli fetale si chiar deces, de aceea trebuie avuta in vedere cezariana cat mai repede posibil.

 

2.Afectarea hepatica in preeclampsie- preeclampsia reprezinta cresteri ale tensiunii arteriale in timpul sarcinii, asociata in cazuri severe cu anomalii ale probelor urinare, sangvine si afectare neurologica. Nu este frecventa dar, daca apare, afecteaza mai ales femeile aflate la prima lor sarcina sau cele cu numeroase sarcini. Afectarea hepatica apare in preeclampsia severa si se traduce prin transaminaze crescute (trebuie excluse hepatitele acute), trombocite scazute si hemoliza (distructia globulelor rosii insplina sau vasele sangvine), formand asa-numitul sindrom HELLP (hemolysis, elevated liver enzymes, low platelet). Poate duce la aparitia hematomului hepatic, a rupturii ficatului sau a infarctului hepatic. Preeclampsia apare frecvent in ficatul gras acut de sarcina. Afectiunea necesita evaluare atenta si ingrijire permanenta de catre obstetricianul avizat!

 

3.Ficatul gras acut de sarcina- forma particulara de steatoza hepatica ce apare in trimestrul III de arcina la femeile aflate la prima sarcina saudincontra, cu multe sarcini. Simptomele sunt reprezentate de greata, varsaturi alimentare, dureri abdominale, mancarimi de piele, sangerari vaginale, miscari reduse ale fatului. Biochimic se deceleaza coagulare prosta a sangelui, fibrinogen crescut, leucocite crescute, transaminaze crescute, bilirubina crescuta, creatinina crescuta. Complicatiile ce pot apare sunt ascita, insuficienta respiratorie sau renala, infectiile, pancreatita acuta, evoluand frecvent la insuficienta hepatica fulminanat cu deces. Diagnosticul imagistic se pune pe ecografia abdominala sau tomografie. Tratamentul necesita ingrijire intensiva de catre obstetrician (declansarea imediata a nasterii)! Daca diagnosticul este pus la timp iar tratamentul este prompt, supravietuirea este de 100%.

 

 

C. Bolile hepatice comune, ce pot apare si in sarcina, sunt urmatoarele:




 1.Hepatita A nu altereaza cursul normal al sarcinii. Daca mama nu a facut hepatita A pana la momentul conceptiei, se va vaccina numai daca are contact cu o persoana bolnava de hepatita A.

 

2.Hepatita acuta B nu altereaza nici ea cursul obisnuit al sarcinii. Problema o reprezinta transmiterea la nastere a virusului de la mama cu AgHBe pozitiv (virus inalt infectiv) la fat. Daca nou-nascutul prezinta AgHBs, trebuie administrate imunogobuline la nastere precum si vaccin anti virus B la nastere, la 1 si la 6 luni. Prevenirea acestor probleme se poate face simplu, prin vaccinarea anti B a mamei, inainte de a ramane gravida.

 

3.Hepatita acuta cu virusul C nu afecteaza sarcina iar transmiterea de la mama la fat este rara, aparand doar daca viremia materna este foarte ridicata. Virusul nu trece in laptele mamei, deci se poate alapta fara probleme. Desigur, femeile cu hepatita cronica cu virus C, ca si cele cu B, aflate in tratament cu antivirale vor lua, pe durata tratamentului si o perioada dupa terminarea acestuia, contraceptive orale, deoarece riscul teratogen la fat este mare.

 

4.Hepatita cu virus Herpes simplex  este periculoasa pentru trimestrul III, deoarece nediagnosticata poate duce la insuficienta hepatica fulminanta. Tratamentul cu Acyclovir se poate administra fara probleme.

 

5.Hepatita cu virus E nu este specifica Romaniei, fiind endemica zonelor ploioase ale Asiei, dar unele forme de hepatita acuta cu virus E pot fi extrem de grave, cu mortalitate mare, astfel ca, daca gravida calatoreste intr-o astfel de zona endemica, trebuie sa se vaccineze anterior.

Email : db@gastromed.ro

Copyright © GastroMed.ro 2008 - 2024 Toate drepturile rezervate.