Anunturi Stiri de ultima ora
Coordonator medical
Dr. Dana Bucur medic specialist gastroenterologie competenta in ecografie abdominala si endoscopie digestiva. Vezi C.V.

antimucegai.ro

Metoda de eliminare a mucegaiului prin micro nebulizare

factori favorizanti steatoza hepatica
steatoza hepatica simptome digestive si semne digestive
bolile gastrointestinale
steatoza hepatica metode de investigare
recomandari practice
gastroenteorologie contact
Recomanda acest articol unui prieten

Sindromul de intestin scurt


 

Prin rezectia (extirparea) unei parti a intestinului subtire pot apare dezechilibre hidro-electrolitice si deficite nutrtionale semnificative, ce trebuie cunoscute pentru a le putea trata.

Intestinul subtire este format din duoden, jejun si ileon, lungimea totala fiind intre 3 si 8 m. Ileonul se continua cu cecul (partea mai dilatata a colonului in care se deschide si apendicele), trecerea facandu-se la nivelul valvei ileo-cecale, ce impiedica refluarea continutului colonic in intestinul subtire.

In diferite boli este necesara rezectia unei parti mai mari sau mai mici de intestin. Daca partea care ramane este sub 2 metri, atunci apare sindromul de intestin scurt caracterizat prin absorbtie deficitara a anumitor nutrienti.

 

Cauzele ce pot determina sindromul de intestin scurt:

-rezectii pentru:

            * abdomen acut chirurgical prin hernie strangulata, volvulus (incurcatura de mate), invaginatie, infarct intestino-mezenteric, traumatisme abdominale cu afectarea intestinului subtire

            * boala Crohn

           * cancer de intestin subtire sau alte neoplasme cu invazie la acest nivel

-scurtcircuitarea unei mari portiuni de intestin prin interventii chirurgicale de by-pass in cazul obezitatii morbide (vezi obezitatea)

-malformatii ale intestinului, cauze frecvente la copil


Gradul afectarii nutritionale depinde de:

-lungimea intestinului rezecat (cu cat e mai mare cu atat suprafata de absorbtie a nutrientilor este mai mica)
-de segmentul extirpat (la nivelul duodenului si partii initiale a jejunului se absoarbe calciul, magneziul, fierul, acidul folic si se secreta apa si electroliti: sodiu, potasiu, clor iar in partea terminala a jejunului se absoarbe vitamina B 12, acizii biliari, apa si electroliti)
-de prezenta sau absenta valvei ileo-cecale
-capacitatea de adaptare a intestinului restant la noile conditii

Simptomele cele mai frecvente intalnite sunt:

-diareea apoasa, cu scaune frecvente si in cantitate mare- obisnuita in perioada imediat postoperatorie si in rezectiile intinse sau diaree tip steatoree, cu scaune pastoase si uleioase (vezi pancreatita cronica) ce apare datorita absorbtiei slabe (malabsorbtiei) de lipide prin lipsa absorbtiei aicizilor biliari (pentru a fi absorbite din intestin in circulatia sangvina, lipidele au nevoie de acizii si sarurile biliare)

-litiaza biliara prin aceeasi malabsorbtie de acizi biliari

-litiaza renala prin cresterea absorbtiei oxalatilor in exces

-esofagita peptica si chiar ulcer gastric sau duodenal, prin hipersecretie acida in cazul rezectiilor vaste

-deficit de nutrienti: proteine, ducand la edeme; glucide; lipide

-deficit de vitamine: A, cu afectare oculara; D, cu afectare osoasa; E; K, ducand la tulburari de coagulare; B12, cu aparitia anemiei megaloblastice; acid folic, cu dezvoltarea anemiei asemanatoare celei prin deficit de B12;

-deficit de minerale: fier, cu instalarea anemiei feriprive; sodiu; potasiu; calciu; magneziu

-deficit de oligoelemente: zinc, seleniu

Explorarile indicate in cazul unui intestin scurt sunt urmatoarele:

1.proba Pansdorf (vezi metode de investigatie) pentru a aprecia lungimea de intestin restant si eventualele anastomoze efectuate in timpul interventiei chirurgicale

2.teste pentru evidentierea malabsorbtiei de glucide (testul la D-xiloza), de vitamina B12 (testul Schilling) sau de lipide (steatoreea)

3.analizele de sange ce vor evidentia deficitele enumerate mai sus


Tratamentul se adreseaza corectarii deficitelor nutritionale, a simptomelor si a complicatiilor aparute in urma interventiei chirurgicale si este modulat in principal de marimea rezectiei :

-daca pacientul ramane cu duodenul si mare parte din jejun pe loc (se rezeca sub 100 cm de jejun), atunci nutritia se va putea realiza in mod normal, pe gura. Acesti pacienti dezvolta diaree apoasa, fara steatoree si care raspunde bine la Imodium (Loperamida), Colestiramina sau chiar Sandostatin.Dieta va cosnta in continut glucidic ridicat, cu putine grasimi. Daca se documenteaza prezenta deficitului de B12, aceasta se va administra injectabil in muschi pentru toata viata, o data pe luna sau la 3 luni.De asemenea, se vor corecta si alte deficite de vitamine si minerale.

-daca rezectia este extinsa, chiar incluzand o parte din colon, asa cum se intampla in chirurgia pentru boala Crohn, tratamentul postoperator va fi mai dificil. In principiu, dieta bogata in glucide si saraca in lipide este indicata si acestui grup de pacienti, grasimile fiind mai afectate vis-a-vis de absorbtie fata de glucide si proteine. Avand deficite nutritionale mai mari, consumul de alimente va trebui crescut fata de pierderile prin fecale (mai multe mese/zi), multi pacienti necesitand nutritie parenterala (perfuzii intravenoase) cu solutii speciale ce contin amestecuri de lipide, proteine, glucide si minerale. O problema care poate apare si care contribuie la agravarea malabsorbtiei nutrientilor este poluarea bacteriana (vezi diverticuloza colonica) evidentiata prin test respirator similar celui pentru Helicobacter pylori si care trebuie tratata antibiotic (frecvent cu Metronidazol).

Transplantul intestinal se practica la ora actuala in multe centre medicale, indicatia principala fiind necesitatea nutritiei parenterale totale (hranirea pacientului exclusiv cu solutii perfuzabile datorita pierderii majoritatii suprafetei absorbtive intestinale) complicata cu boala hepatica progresiva (datorita acestui tip de alimentatie apare steatoza hepatica). Daca afectarea hepatica este avansata, se poate face transplant intestinal combinat cu cel hepatic. Desigur, complicatiile post-transplant sunt multiple, astfel ca acesta nu este inca practicat de rutina in majoritatea spitalelor universitare.

 

Stiri de ultima ora: Cercetatorii de la un mare centru parizian au publicat recent rezultatele urmaririi a 31 de copii cu transplant de intestin subtire, ce au fost monitorizati pe o perioada medie de 7 ani- 27 din ei au o viata normala posttransplant, neavand nevoie de nutritrie parenterala si avand crestere si dezvoltare normala.

Email : db@gastromed.ro

Copyright © GastroMed.ro 2008 - 2024 Toate drepturile rezervate.