Anunturi Stiri de ultima ora
Coordonator medical
Dr. Dana Bucur medic specialist gastroenterologie competenta in ecografie abdominala si endoscopie digestiva. Vezi C.V.

antimucegai.ro

Metoda de eliminare a mucegaiului prin micro nebulizare

factori favorizanti steatoza hepatica
steatoza hepatica simptome digestive si semne digestive
bolile gastrointestinale
steatoza hepatica metode de investigare
recomandari practice
gastroenteorologie contact
Recomanda acest articol unui prieten

 Helicobacter pylori

 

Helicobacter pylori este o bacterie extrem de raspandita la oameni, in fapt este cea mai frecventa infectie la om, transmiterea producandu-se in principal prin maini murdare, apa de baut de la robinet, fructe sau legume crude nespalate bine. Desi aceasta bacteria exista de mult timp, ea a fost descoperita recent, revolutionandu-se tratamentul multor boli digestive, in principal al ulcerului gasto-duodenal.

Multi oameni pot prezenta infectie cu Helicobacter, dar numai o parte din ei, datorita fondului lor genetic sau al asocierii altor iritanti digestivi (fumat, alcool, antiinflamatorii) vor dezvolta boli gastrointestinale. Astfel,

Helicobacter este implicat in aparitia:

  • sindromului dispeptic
     
  • gastritelor
     
  • ulcerului gastric - in 70% din cazurile de ulcer gastric este implicat Helicobacter
     
  • ulcerului duodenal - in 90% din ulcerele duodenale este prezent Helicobacter
     
  • cancerului gastric
     
  • limfomului MALT gastric(forma localizata de limfom-boala sangvina- la nivelul stomacului)

Helicobacter se ataseaza doar de mucoasa gastrica (stomacul este localizat \"in capul pieptului\" dar tot acolo se afla si colonul transvers) si contine enzime si toxine care-i confera rezistenta in mediul acid gastric si totodata determina lezarea mucoasei.

Diagnosticul se poate realiza prin:

 

  • dozarea anticorpilor anti Helicobacter in sange - prezenta acestora inseamna ca exista infectia cronica cu bacteria. Acesti anticorpi (tip imunoglobulina G= Ig G) persista aprox 1 an, astfel ca doar determinarea cantitativa (titrul de anticorpi) inainte si dupa efectuarea tratamentului de eradicare a Helicobacter poate preciza daca acesta s-a eliminat complet sau nu
     
  • de aceea , mai exacta este metoda endoscopiei cu biopsie, detectarea bacteriei facandu-se fie prin examen histopatologic la microscop, fie prin testul rapid la ureaza-rezultatul apare in 24 ore sau chiar mai repede (Helicobacter are o enzima numita ureaza care digera ureea la dioxid de carbon si apa, fapt care se pune in evidenta prin colorarea specifica a unui indicator de culoare)
     
  • testul respirator cu uree este de asemenea exact, nu necesita efectuarea endoscopiei, dar este foarte scump. In principiu, se administreaza uree marcata radioactiv (nu iradiaza) iar ureaza Helicobacterului o va degrada la dioxid de carbon marcat radioactiv, care va fi masurat in aerul expirat

Controlul prezentei infectiei cu Helicobacter (screening) este indicat astfel:

 

  • prin anticorpii anti Helicobacter din sange in cazul pacientilor sub 45 ani care prezinta sindrom dispeptic (vezi sindromul dispeptic)
     
  • prin endoscopie cu biopsie in cazul pacientilor peste 45 ani, mai ales daca prezinta scadere ponderala mare, sangerare digestiva, disfagie, anemie-acestea fiind simptome de alarma

 

Tratamentul infectiei cu Helicobacter se face cu protector gastric (Omeprazol, Esomeprazol, Lasoprazol, Pantoprazol, Famotidina) in anumite doze asociat unor antibiotice : Amoxicilina cu Claritromicina de obicei, unele tulpini de Helicobacter fiind rezistente la Metronidazol.
Durata tratamentului este variabila , intre 7 si 14 zile, in functie de scoala care recomanda tratamentul: europeana sau americana. Exista mai multe linii de tratament: initial se administreaza Omeprazol+ Amoxicilina+ Claritromicina sau Omeprazol+ Claritromicina+ Metronidazol iar daca nu s-a obtinut eradicarea, se trece la a doua linie terapeutica in care se utilizeaza Omeprazol+ preparate cu Bismut+ Metronidazol+ Tetraciclina. In loc de Metronidazol se poate folosi si derivati tip Tinidazol (Fasigyn).
Rudele pacientilor cu cancer gastric trebuie sa se trateze si ei contra Helicobacter pylori.
Infectia cu Helicobacter nu este o infectie grava, dar trebuie tratata deoarece poate evolua in ani de zile la boli extrem de grave.

Stiri de ultima ora: La ultimul congres de la Maastricht, s-a stabilit ca prima linie de tratament pentru infectia cu Helicobacter asocierea dintre un gastroprotector (de tipul Omeprazolului) cu Amoxicilina si Claritromicina (sau Metronidazol in anumite situatii) pe o durata de 14 zile.

 

Cancerul gastric

 

Desi in trecut frecventa era mare, s-a constatat actual ca a mai scazut, ajungand sub valorile pentru cancerul de esofag. Exista zone geografice cu incidenta ridicata (Japonia) unde exista un program national, foarte bine pus la punct, de control periodic (screening) pentru depistarea in stadiu precoce.



Factorii ce favorizeaza aparitia si dezvoltarea cancerului gastric

sunt:

    Infectia gastrica cu bacteria Helicobacter pylori, mai ales daca aceasta persista de multi ani
    Dieta bogata in afumaturi, saraturi, grasimi prajite
    Existenta in familie a rudelor de gradul I (mama, tata, frati, surori) ce au fost diagnosticate cu cancer gastric
    Istoricul personal de anumite boli gastrice

    1. gastrita atrofica cu anemie megaloblastica Biermer
    2. ulcerul gastric
    3. stomacul operat cu 15 ani in urma pentru alta patologie decat cancerul
    4. polipii gastrici
    5. boala Menetrier (tip special de gastrita cu ingrosarea excesiva a pliurilor de mucoasa)

Fiind un cancer digestiv, este si el extrem de agresiv si rezistent la tratament, astfel ca mai bine prevenim decat sa tratam. Rezulta de aici importanta maxima pe care trebuie sa o acordam

consultului periodic la gastroenterolog, chiar daca ne simtim bine dar am trecut de 40-50 ani si mai ales daca avem rude cu cancer gastric sau ne stim cu una din bolile enumerate mai sus.

Simptomele

sunt rare la debutul bolii, unii pacienti plangandu-se de dispepsie (satietate precoce, balonare in capul pieptului sau o usoara jena resimtita in acea zona). Daca avem peste 40 ani sau avem rude diagnosticate cu cancer gastric, cel mai bine e sa mergem la medic pentru efectuarea endoscopiei cu prelevare de biopsii pentru Helicobacter.

Ulterior in evolutia bolii apare oboseala, febra, anemia, durerea abdominala, greata cu varsaturi si sangerarea digestiva prin varsatura cu sange rosu sau negru sau eliminarea scaunelor negre ca pacura.

In stadiul terminal apar metastazele la ficat, la peritoneu (cu acumularea de lichid in burta), la ovare, plaman sau creier.


Diagnosticul

cel mai exact este pus prin endoscopie cu biopsii pentru Helicobacer si din orice leziune gastrica.


Tratamentul

este individualizat in functie de extensia la organele vecine si de prezenta sau absenta metastazelor si consta in :

 

  • Interventie chirurgicala
     
  • Citostatice
     
  • Raze
     
  • Endoscopie terapeutica

 

Prevenirea cancerului gastric se poate face prin:

  • Dieta echilibrata, cu legume si fructe proaspete
     
  • Tratarea infectiei cu Helicobacter pylori, atunci cand exista
     
  • Controlul periodic la gstroenterolog dupa 40-50 ani, daca se asociaza factori favorizanti



STIRI DE ULTIMA ORA

: Un articol de larg interes aparut luna aceasta in American Journal of Gastroenterology evidentiaza puternica asociere intre infectia cu Helicobacter pylori si cancerul gastric precoce (limitat doar la mucoasa stomacului), pe o analiza complexa (meta-analiza) efectuata pe 87 studii clinice. Se pare ca incidenta Hp in cazul cancerului gastric avansat (depaseste mucoasa stomacului) este mult mai mica.Deci, tratarea infectiei este primul pas pentru prevenirea aparitiei cancerului gastric.

 

Ulcerul gastro-duodenal

 

Actual frecventa e in scadere si desi manifestarile simptomatice au incidenta crescuta, ele sunt de fapt determinate de patologia functionala tip dispepsie insa cand apare, evolutia este indelungata, cu recidive.


Cauzele cele mai frecvente implicate in aparitia ulcerului gastric si duodenal sunt:

  • infectia gastrica cu bacteria Helicobacter pylori
     
  • consumul de antiiflamatorii gen Aspirina, Indometacin, Ibuprofen, Diclofenac, in asociere sau nu cu preparatele cortizonice si antiagregantele plachetare (Plavix)sau anticoagulantele (Trombostop)

Aceste cauze, asociate unui teren genetic ce predispune si unor factori favorizanti ca fumatul, alcoolul, ciroza hepatica, bolile pulmonare severe sau insuficienta renala cronica, duc la ulcer.

De obicei, ulcerul produs prin Helicobacter apare la duoden dar asociaza si o gastrita cronica, recidivele fiind frecvente dar nu prea duce la complicatii.

Dimpotriva, ulcerul produs de antiinflamatorii apare la stomac, asociaza si el o gastrita cronica, frecvent nu determina nici un simptom si este diagnosticat doar cand apar complicatiile (hemoragia), grave la varstnic. Nu mai reapare daca se intrerupe consumul de antiinflamatorii.

Desigur, una din cauze nu o exclude pe cealalata (pot fi prezente ambele).

Pe langa plenitudine, satietate precoce, jena in capul pieptului, simptomul specific bolii ulceroase este reprezentat de durerea vie ce apare la 2-3 ore dupa mese, in capul pieptului, calmata de ingestia de alimente sau protectoare gastrice, dar care este prezenta si noaptea, trezind pacientul din somn.

Episoadele dureroase tin 1-2 saptamani si sunt determinate de reinfectia cu Helicobacter, de fumat, consum de alcool sau antiinflamatorii.

Desi se credea ca stressul duce la ulcer, acesta determina doar tulburari functionale. La persoanele mai in varsta e posibil ca ulcerul sa nu determine nici un simptom si sa reiasa ca au aceasta boala atunci cand varsa cu sange sau au scaun negru ca pacura (melena).

Diagnosticul este pus cel mai exact prin endoscopie deoarece orice modificare ,inclusiv ulcer, la nivelul stomacului trebuie biopsata pentru a exclude un cancer gastric la debut si pentru a pune in evidenta cu certitudine prezenta Helicobacterului.

Daca nu avem la dispozitie endoscopia sau pacientul este in varsta cu boli cardiace sau pulmonare grave, se va face tranzitul baritat (inghitirea de bariu cu efectuarea unor clisee radiologice- vezi Metode de investigatie). Ca orice segment al tubului digestiv (esofag, stomac, duoden, jejun, ileon, colon), ulcerul nu se vede la ecografia abdominala. Exista niste semne indirecte care sugereaza posibila prezenta a unui ulcer, dar diagnosticul de certitudine se pune doar prin endoscopie.



Complicatiile ulcerului:

  • hemoragia digestiva - apare mai frecvent la varstnicul consumator de antiiflamatorii pentru boli cardiace sau reumatologice. Se manifesta ca varsatura cu sange de obicei negru , ca un zat de cafea dar poate fi si rosu proaspat sau cu cheaguri de sange sau ca scaun negru lucios (melena).

    Reprezinta o urgenta, pacientul trebuind adus la spital (gastroenterolog)! Tratamentul poate fi cu protector gastric sau chiar prin oprirea hemoragiei prin endoscopie (injectare de alcool sau adrenalina in craterul ulceros). Uneori este nevoie de chirurgie de urgenta in cazul hemoragiilor severe.

    De aceea este necesar sa asociem un protector gastric tip Famotidina sau Omeprazol inainte de a lua antiinflamatorul, mai ales daca acesta trebuie administrat pe o perioada lunga de timp
     
  • perforatia este si ea mai frecventa la varstnicii consumatori de antiinflamatorii deoarece pe mucoasa gastric fragila apare un ulcer adanc cu sanse de a perfora peretele cu peritonita ulterioara. Daca durerea ulceroasa devine brusc foarte intensa astfel incat pacientul sta nemiscat, e palid, transpirat, nu suporta nimic pe burta poate avea ulcer peforat si trebuie adus de urgent la spital (chirurgie)! ulcerul duodenal cu evolutie indelungata poate duce uneori la ingustarea pilorului
     
  • stenoza pilorica - cu scadere in greutate, varsaturi cu alimente partial digerate (pacientul recunoaste mancarea ingerata cu cateva zile in urma). Se poate incerca dilatare endoscopica atunci cand pacientul nu suporta interventia chirurgicala

          

Tratamentul ulcerului gastro-duodenal consta in:

  • regim igieno-dietetic ce presupune renuntarea la fumat si alcool, eliminarea antiinflamatoriilor. Contrar parerii incetatenite, in boala ulceroasa se poate manca aproape orice, regimul nu e strict. Pacientul e cel care-si face regimul, excluzand alimentele care-I fac rau. Va trebui totusi sa se fereasca de condimentele iuti, afumaturi, prajeli, rantasuri
     
  • medicamentele folosite sunt protectorii gastric tip Famotidina, Omeprazol, Sucralfat si antibioticele pentru eradicarea infectiei cu Helicobacter atunci cand aceasta exista
     
  • endoscopia terapeutica este rezervata cazurilor de hemoragie digestiva sau stenoza pilorica refractare la medicamente
     
  • chirurgia se foloseste in cazul ulcerelor cu complicatii la care endoscopia a fost ineficienta sau nu este disponibila si in cazul ulcerelor rezistente la tratamentul medicamentos

 

Gastritele

 

Reprezinta modificari ale mucoasei stomacului, de la mici ulceratii pana la hemoragii masive, determinate de o multitudine de factori. Le vom prezenta pe cele mai frecvente:

  • Gastrita determinata de consumul de antiiflamatorii (Aspirina, Aspenter, Trombo- Ass,Diclofenac, Ibuprofen, Piroxicam) folosite in cardiologie sau reumatologie. Apar modificari de la mici ulceratii la hemoragii digestive (sange rosu prin varsatura sau sange negru-melena-pe fund) mici sau severe.

    Deoarece pacientii care trebuie sa ia in mod frecvent acest tip de medicamente sunt de obicei persoane mai in varsta si care mai au si alte boli, mucoasa lor gastrica e mai fragila decat la cei de 20 ani, care nu au nici o boala.

    Astfel, trebuie prevenita aparitia acestui tip de gastrita prin administrarea unui protector gastric (Omeprazol, Esomeprazol, Famotidina) inainte de a lua antiinflamatorul. Se interzice fumatul!
     
  • Gastrita determinata de consumul brusc si in cantitate mare de alcool se manifesta prin mici ulceratii sau hemoragie. De obicei sangerarea se opreste de la sine, rar necesitand interventie chirurgicala.

    Tratamentul consta in protector gastric si oprirea consumului de alcool.
     
  • Gastrita cu Helicobacter pylori este tipul cel mai frecvent de gastrita, majoritatea infectiilor cu aceasta bacterie cronicizandu-se, adica persistand ani de zile daca nu este tratata.

    Endoscopic determina variate aspecte, de la roseata (eritem) la eroziuni (mici ulceratii) sau noduli.Simptomele gastritei sunt nespecifice, putand fi confundate cu dispepsia sau ulcerul: jena sau durerea in capul pieptului, balonarea in aceeasi regiune. Desigur, la endoscopie se vor preleva biopsii pentru evidentierea bacteriei.

    Tratamentul consta in protector gastric alaturi de antibioticele specific eradicarii Helicobacter. Este foarte important sa diagnosticam gastrita produsa de Helicobacter, deoarece unele tipuri pot evolua in timp la cancer gastric.
     
  • Gastrita atrofica reprezinta un tip special de gastrita, produsa fie de infectia cronica cu Helicobacter pylori, fie de factori autoimuni. Gastrita cu mecanism autoimun se asociaza cu vitiligo sau diferite boli ale tiroidei (tiroidita autoimuna Hashimoto) si duce la aparitia anemiei Biermer (megaloblastica ) prin absorbtia deficitara a vitaminei B12 la nivelul stomacului.

    Diagnosticul se face prin endoscopie cu biopsie pentru examen histopatologic (la microscop) si prin dozarea B12 si a absorbtiei acesteia in stomac. Tratamentul consta in administrarea de B12 injectabil , o data pe luna, toata viata. Gastrita atrofica provocata de Helicobacter este diagnosticata tot prin endoscopie cu biopsie.

    Tratamentul consta in eradicarea bacteriei si protector gastric. Trebuie efectuat control endoscopic la un anumit interval, deoarece exista riscul aparitiei cancerului gastric pe acest tip de gastrita.
     
  • Gastrita din ciroza hepatica nu este o gastrita propriu-zisa, ci o gastropatie (ita inseamna inflamatie, prea putin prezenta in afectarea stomacului din ciroza) produsa de hipertensiunea portala ce aduce un aflux prea mare de sange in micile vase din mucoasa stomacului.

    Endoscopic exista mai multe grade de severitate ale gastropatiei hipertensiv-portale. Simptomele variaza de la dispepsie la hemoragie digestiva superioara (varsatura cu sange rosu sau negru, scaun negru). Tratamentul consta in administrarea de Propranolol pentru scaderea hipertensiunii portale, alaturi de gastroprotectoare.
     
  • Gastrita de stres se refera la stresul provocat de o interventie chirurgicala, de arsuri, de o boala grava sau de spitalizarea in sectia de terapie intensiva. Apar eroziuni si se manifesta prin dureri in capul pieptului sau chiar hemoragii digestive.
     
  • Gastrita din uremie (stadiul final al bolilor de rinichi, cu insuficienta renala) apare la endoscopie ca eroziuni ale mucoasei. Tratamentul consta in protective gastrice.
     
  • Gastrita ce apare pe stomacul operat este determinata de bila care ajunge in stomac datorita pierderii sfincterului piloric prin rezectie-gastrita de reflux biliar. La protectorul gastric trebuie asociat Sucralfat sau Colestiramina, care leaga eficient bila.

 

Dispepsia functionala

 

Reprezinta un ansamblu de simptome digestive determinat de modificari functionale , fara a se diagnostica o boala specifica.

Simptomele ce pot apare sunt:

  • satietate precoce (ne saturam mult prea repede)
     
  • plenitudine epigastrica precoce (senzatie de stomac plin sau de balonare in capul pieptului, mult prea repede de la inceputul ingestiei de alimente)
     
  • durere sau arsura in capul pieptului, (termenul medical este epigastru)

 

Poate predomina unul din ele sau pot fi prezente toate in egala masura.

Deoarece diagnosticul este de excludere, trebuie efectuata endoscopia, testele pentru prezenta Helicobacter pylori sau a altor infectii virale, excluderea diabetului zaharat, a bolilor tiroidiene, pancreatice, biliare, excluderea consumului de antiinflamatorii (aspirina, aspenter, ibuprofen, diclofenac, etc).

Daca toate aceste explorari sunt negative, atunci simptomele sunt determinate de sindromul dispeptic functional.

Se poate asocia bolii de reflux gastroesofagian sau sindromului de intestin iritabil.


Tratamentul consta in

protector gastric si stimulatoare ale miscarii normale gastroduodenale.


Desigur, pe aceasta patologie functionala poate apare o boala organica grava , de aceea este important, mai ales dupa 40-45 ani, sa ne prezentam la gastroenterolog care va sti sa faca diferentierea dintre dispepsia functionala si manifestarile unei boli digestive severe.

Email : db@gastromed.ro

Copyright © GastroMed.ro 2008 - 2024 Toate drepturile rezervate.