Anunturi Stiri de ultima ora
Coordonator medical
Dr. Dana Bucur medic specialist gastroenterologie competenta in ecografie abdominala si endoscopie digestiva. Vezi C.V.

OriginalAuto.ro

Centru national de infrumusetare al autoturismelor

factori favorizanti steatoza hepatica
steatoza hepatica simptome digestive si semne digestive
bolile gastrointestinale
steatoza hepatica metode de investigare
recomandari practice
gastroenteorologie contact
Recomanda acest articol unui prieten

Transplantul hepatic


 

Dezvoltarea tehnicilor de investigatie, recoltare si tratament pre si post transplant hepatic au facut ca aceasta metoda complexa de tratament sa fie singura eficienta pentru vindecarea pe termen lung in cazul unor boli grave cum ar fi ciroza hepatica decompensata, cancerul hepatic nerezecabil si insuficienta hepatica acuta.

Indicatiile principale pentru includerea pe lista de asteptare pentru transplant sunt:


Datele din literatura de specialitate din SUA au relevat faptul ca supravietuirea la 1 an in cazul unui pacient cu ciroza decompensata si fara transplant este de 10% iar cu transplant creste la 85-90% iar supravietuirea la 5 ani pentru ciroza decompensata ce a beneficiat de transplant este de 75%.Astfel, reiese clar rolul major al acestei metode de tratament, ce impune conlucrarea in echipa a gastroenterologului, chirurgului si medicului de terapie intensiva, pe langa efortul depus pentru gasirea donorului si complianta posttransplant a pacientului (legata de medicatie, regim de viata si controalele periodice).

Factorul major in supravietuirea posttransplant il reprezinta gradul de afectare hepatica si asocierea cu alte boli prezente in momentul interventiei chirurgicale.

Una din problemele majore este reprezentata de momentul exact al efectuarii evaluarii premergatoare includerii de lista de asteptare pentru transplant.Anticiparea corecta a momentului aparitiei complicatiilor cirozei compensate (care nu reprezinta un candidat pentru transplant) cum ar fi hemoragia variceala sau grefarea unui cancer pe ficat se face prin controale periodice riguroase (endoscopie, ecografie, dozare alfafetoproteinei) la care pacientul are un rol covarsitor, prin constientizarea bolii sale si necesitatea compliantei la screening si tratament. In general, se pune in balanta riscul interventiei chirurgicale si prognosticul pacientului in caz ca nu ar beneficia de transplant. De exemplu, in cazul bolii hepatice alcoolice, cu markeri virali negativi si decompensarea cirozei, abstinenta pacientului va duce la recuperare spectaculoasa, fara a mai fi nevoie de transplant.La fel, ciroza cu virus B va beneficia actual de noile terapii antivirale (Lamivudina, Adefovir, Entecavir) pentru inhibarea inmultirii virusului si implicit, prelungirea intervalului de compensare a cirozei.
In schimb, daca pacientul are ciroza sever decompensata, cu multiple complicatii, transplantul nu mai este o optiune , riscul de deces in timpul sau imediat dupa chirurgie fiind foarte mare.

Astfel, indicatiile de transplant in cazul cirozei decompensate sunt reprezentate de prezenta:

1.icterului intens
2.coagularii proaste
3.ascitei refractare (rezistente la tratamentul diuretic uzual)
4.hemoragiilor variceale frecvente
5.encefalopatiei hepatice cronice

Actual, s-a elaborat de catre specialisti un scor bazat pe mai multe constante sangvine, in special pe cele de coagulare, numit MELD (de la denumirea in engleza pentru Model for End-stage Liver Disease); calcularea acestui scor orientand clinicianul spre includerea pacientului pe lista de asteptare pentru transplant, scurtand astfel timpul pana la chirurgie si deci, marind sansele pacientului de a beneficia de interventie.

 

Desigur, exista si o serie de contraindicatii care se opun efectuarii transplantului hepatic in cazul unui pacient care, pe langa boala hepatica are si:

1.SIDA
2.cancer extrahepatic
3.colangiocarcinom (cancer al cailor biliare, extrem de agresiv si cu rata de reaparitie pe grefa foarte mare)
4.sepsis sever (infectie grava ce a cuprins intreg organismul)
5.consum activ de alcool sau droguri
6.boala de cord sau plamani severa
7.ciroza hepatica compensata, cu scor Child < 7
8.anomalii anatomice ce fac imposibil transplantul

Tehnici de transplant:

Exista 2 tehnici principale:

1.donorul este decedat, aflat in moarte cerebrala, frecvent prin accident soldat cu hemoragie cerebrala dar fara lezarea organelor interne. In special, dezechilibrele ionice si steatoza hepatica sunt factori ce prezic functionarea ulterioara deficitara a grefei. Se preleveaza ficatul cat mai repede posibil si se transporta catre centrul de transplant intr-o solutie speciala menita sa mentina oxigenarea sa normala.
La nivelul donorului se poate preleva intreagul organ sau se poate practica asa-numita tehnica de splitting, prin care ficatul este impartit in 2 , fiecare parte ajungand la 2 receptori (pacientii care primesc transplantul) diferiti. De obicei, segmentele mai mici sunt transplantate la copil iar partea mai mare, la adult. Aceasta divizare a ficatului se poate face si la centrul de transplant.

2.donorul este viu, de obicei un membru al familiei celui bolnav. Daca el consimte sa efectueze donarea, va fi mai intai supus unei baterii de teste menite sa evalueze compatibilitatea cu receptorul, functionarea buna a ficatului si lipsa altor boli grave: teste de sange uzuale, markeri virali, alfafetoproteina, antigenul carcinoembrionar, ecografie abdominala, radiografie pulmonara, CT abdominala pentru evaluarea normalitatii ficatului dar si pentru volumetrie- masurarea volumului glandei, astfel incat sa se traseze preoperator ce segmente hepatice se vor preleva, astfel incat sa se asigure functionarea la parametrii normali ale ambelor parti de ficat in postoperator. Astfel, daca donorul este mic si slab iar receptorul inalt si solid, sansele de transplant sunt mici datorita diferentelor de volum hepatic (receptorul are nevoie de mai mult ficat decat poate oferi donorul).

Medicatia posttransplant:

Are 2 faze: inductia (initierea tratamentului) si mentinerea (administrarea pe termen lung).
Medicamentele folosite sunt:Ciclosporina, Tacrolimus, Prednisonul, Azatiprina, CellCept, Sirolimus, etc. Fiind imunosupresoare (inhiba respingerea transplantului de catre organismul receptorului) au o serie de reactii adverse, de aceea vor fi atent monitorizate la nivel sangvin, insa beneficiul adus de ele este mult mai mare decat inconvenientele create.


Complicatiile postoperatorii imediate pot fi urmatoarele:

1.infectii cu bacterii, virusi (mai ales citomegalovirus, Epstein-Barr), fungi (ciuperci cum ar fi Candida, Aspergillus)
2.respiratorii: pneumonie dar si altele, mult mai grave, unele legate de boala hepatica de baza
3.insuficienta renala
4.cardiovasculare: hipertensiune, angina pectorala, tromboza arterei hepatice (mai frecventa la copil)
5.neurologice: accidente vasculare cerebrale, convulsii dar si mielinoza pontina, produsa prin scaderea dramatica a sodiului sangvin
6.sangvine: trombocite mici, tulburari severe de coagulare
7.diabet zaharat
8.non-functia primara a grefei: adica nefunctionarea ficatului transplantat
9.rejet acut: adica respingerea imediata, incepand cu prima saptamana, a grefei, tradusa prin cresteri ale transaminazelor si enzimelor de colestaza (GGT, FAL).Apare frecvent in primele 2 luni dupa transplant.Tratamentul consta in doze mari de corticoid sau imunosupresori.
10.recurenta precoce a infectiei cu virus C: frecventa hepatitei recurente cu virus C este mare si cu progresie rapida (cativa ani) la ciroza, astfel ca 1/3 pacientii care aveau initial hepatita recurenta blanda posttransplant au dezvoltat ciroza (datele American Association for the Study of the Liver). Apare frecvent in primul an dupa transplant.Se pare ca o viremie mare inainte de transplant, genotipul 1b, multiplele episoade de rejet si coinfectia cu citomegalovirus favorizeaza evolutia rapida la ciroza. Actual se efectueaza studii clinice privind tratamentul cu interferon pegilat si Ribavirina in cazul hepatitei recurente C posttransplant. S-a luat in discutie re-transplantul in cazul bolii hepatice severe derivate din aceasta hepatita recurenta si s-au obtinut rezultate bune in Statele Unite, dar cu mentiunea ca re-transplantul trebuie efectuat la un scor MELD mult mai mic decat in mod obisnuit.

Complicatiile tardive ce pot apare sunt:

1.hipertensiune arteriala
2.hiperlipidemia
3.diabetul zaharat
4.osteopenia cu fracturi spontane ale oaselor (fara traumatism), dar la scaderea dozelor de corticoid, administrarea de calciu, vitamina D, bifosfonati si mobilizare, pacientii isi recapata densitatea osoasa normala
5.cancere induse de imunosupresia prelungita, ce scade imunitatea organismului: cancere de sange la copii, cancer de prostata sau colon dupa 50 ani, cancer de san la femeia dupa 40 ani, de unde rezulta importanta controlului periodic, cu efectuarea analizelor specifice screeningului de organ
6.recurenta bolii de baza: hepatita cu virus C mai ales, dar si ciroza biliara primitiva, colangita sclerozanta primitiva reapar pe grefa, dar mai lent decat o face virusul C.

Cu toate neajunsurile determinate de greutatea gasirii unui donor, complexitatea interventiei chirurgicale, reactiile adverse ale tratamentului si complicatiile multiple precoce si tardive pe care le poate presupune transplantul hepatic, la ora actuala reprezinta singurul tratament cu sanse de vindecare a la long pentru majoritatea bolilor hepatice avansate.

Sensibilizarea populatiei cu privire la lipsa grava de donori reprezinta problema principala cu care se confrunta medicii din Romania, lista de asteptare pentru transplant, nu doar de ficat, ci si pentru inima sau rinichi, fiind imensa iar persoanele care-si dau acordul pentru prelevarea organelor post-mortem, extrem de putine.

    ciroza hepatica cu virus C
    boala hepatica alcoolica
    ciroza hepatica virus B
    ciroza hepatica de cauza necunoscuta (criptogenetica)
    ciroza biliara primitiva
    colangita sclerozanta primitiva
    hepatita autoimuna ajunsa in stadiul de ciroza
    insuficienta hepatica acuta
    cancerul hepatic
    atrezia biliara si boli metabolice, cum ar fi deficitul de alfa 1 antitripsina, patologie frecventa la copil

 

Email : db@gastromed.ro

Copyright © GastroMed.ro 2008 - 2017 Toate drepturile rezervate.