Anunturi Stiri de ultima ora
Coordonator medical
Dr. Dana Bucur medic specialist gastroenterologie competenta in ecografie abdominala si endoscopie digestiva. Vezi C.V.

antimucegai.ro

Metoda de eliminare a mucegaiului prin micro nebulizare

factori favorizanti steatoza hepatica
steatoza hepatica simptome digestive si semne digestive
bolile gastrointestinale
steatoza hepatica metode de investigare
recomandari practice
gastroenteorologie contact
Recomanda acest articol unui prieten

Lucrul in mediul toxic

La unele persoane predispuse genetic, contactul efectiv zilnic, timp de ani de zile, cu un mediu toxic poate duce la dezvoltarea unor cancere, a unor hepatite sau pancreatite. De aceea, lucratorii in astfel de medii nocive (industria chimica, vopsitorie, petrochimie) trebuie sa duca oviata echilibrata, fara fumat sau consum de alcool, astfel incat sa nu asocieze si alti factori celor deja existenti si sa se prezinte la controalele periodice efectuate de medicul de familie precum si la gastroenterolog, dupa varsta de 40-45 ani.


Stresul

Pe langa dieta dezechilibrata, alt factor favorizant important al bolilor gastrointestinale este stresul , care a dus la cresterea frecventei- nu a ulcerului asa cum se credea- ci a patologiei functionale.

Acest termen inseamna ca, desi manifestarile sunt zgomotoase, pacientul suferind cu adevarat, chiar pana la alterarea calitatii vietii cotidiene, explorarile tubului digestiv (endoscopie, colonoscopie) nu arata nimic anormal.

Tocmai de aceea este dificil de tratat patologia functionala (sindromul dispeptic, sindromul de intestin iritabil).

Ar trebui eliminat in primul rand stresul, lucru de cele mai multe ori imposibil de realizat, asa ca se va incerca reducerea lui, chiar prin medicatie (anxiolitice usoare).Apoi este foarte importanta cooperarea pacientului pentru revenirea la gastroenterolog, daca simptomele reapar sub tratament sau se modifica.

Problema principala este aceea ca sub o tulburare functionala se poate ascunde sau poate apare o boala organica (chiar cancer).

De aceea pacientii trebuie sa fie constienti de utilitatea efectuarii endoscopiei si colonoscopiei, mai ales dupa 40-50 ani si de importanta controlului periodic la medic.



Medicamentele

 La prospectul majoritatii medicamentelor existente pe piata sunt incluse reactii adverse gastrointestinale, dar, in multe cazuri, acestea sunt rare sau minore.

Totusi, unele substante active determina mai frecvent, in special la persoanele varstnice, predispuse genetic sau care au deja o patologie oarecare, boli gastrointestinale care se vindeca de obicei la stoparea administrarii medicamentului respectiv.

Trebuie notat ca, odata declansata o reactie digestiva la un anumit medicament, este foarte probabil sa facem aceeasi boala daca luam cu alta ocazie din nou acelasi medicament sau un altul din aceeasi clasa.

Exemple de patologie gastrointestinala provocata de medicamente:
 

  • Antiinflamatoriile nesteroidiene (Aspirina, Indometacinul, Ibuprofenul, Diclofenacul, Piroxicamul) si uneori chiar cele steroidiene (cortizonul si derivatii sai-Prednisonul) duc la aparitia gastritelor sau a ulcerului gastroduodenal.

    Exista cazuri foarte rare de sensibilitate mare la aceste medicamente, incat doar o singura pastila a provocat o hemoragie divestiva.

    De asemenea e bine de stiut ca varstnicii, carora cardiologul le prescrie in mod frecvent Aspirina sau Aspenter iar reumatologul Indometacin sau Ibuprofen, se prezinta la urgenta cu hemoragie digestiva prin ulcer gastric. De aceea, gestul cel mai simplu de preventie a complicatiilor digestive in cazul in care trebuie sa luam antiinflamatorii este sa asociem, inainte de administrarea pastilei antiiflamatorii, un protector gastric de tipul Famotidinei , a Omeprazolului sau a Lansoprazolului.
     
  • Antibioticele, mai ales luate in combinatii si pe o perioada mai indelungata, pot determina candidoza tubului digestiv, de la limba la anus, manifestarile cele mai neplacute fiind uscaciunea gurii, greutatea la inghitire, senzatia de arsura pe traiectul esofagian sau diareea.

    Unele antibiotice pot duce la cresteri tranzitorii (pe durata tratamentului ) a transaminazelor(enzime) hepatice, cu revenire mai rapida sau mai lenta la normal dupa incetarea tratamentului.

    Daca persoana este predispusa genetic , unele antibiotice pot provoca chiar leziuni hepatice permanente.
     
  • Hipolipemiantele (Simvastatin, Atorvastatin-Sortis,Fenofibrat ca sa amintim unele din cele mai utilizate) duc si ele la cresteri tranzitorii ale transaminazelor, mai ales ca tratamentul pentru colesterol marit este de durata (cel putin 6 luni)

Aceaste posibile reactii adverse nu inseamna ca trebuie sa renuntam la tratamentul prescris, doar ca trebuie sa informam medicul despre eventualele afectiuni pe care le avem si de aparitia oricaror semne de incompatibilitate cu medicatia prescrisa.

 

Dieta dezechilibrata

Actual , alimentatia eronata, cu multe produse de fast-food, dulciuri rafinate, alimente conservate si putine vegetale proaspete deci putine fibre, reprezinta unul din factorii cei mai frecventi asociati patologiei gastrointestinale si nu numai.


Este ingrijorator faptul ca obezitatea tinde sa devina principala boala a lumii occidentale alaturi de cele cardiovasculare si de cancere (cele digestive ocupand un loc fruntas dupa cel bronhopulmonar si genital). Astfel:

  • Lipidele (grasimile, mai ales cele animale) in exces favorizeaza boala de reflux gastroesofagian, cancerul de esofag, cancerul gastric, cel colonic (intestin gros), steatoza hepatica (incarcarea cu grasimi a ficatului), litiaza biliara, pancreatita acuta (dupa mesele bogate in lipide si alcool)
     
  • Glucidele (zaharurile) in exces se transforma in lipide de depozit favorizand obezitatea si solicitand in plus pancreasul endocrin pana la aparitia diabetului zaharat
     
  • Proteinele in exces duc la decompensarea cirozei hepatice (aparitia ascitei, a encefalopatiei hepatice sau a insuficientei hepatice)
     
  • Sarea in exces (adaosul de sare in mancare, a sarii fara sodiu-total contraindicata ciroticilor, folosirea zilnica a alimentelor conservate sau afumate) duce la decompensarea cirozei hepatice sau la retinerea de apa in organism (edeme, hipertensiune arteriala) in cazul tratamentului cu Prednison
     
  • Vegetalele consumate in cantitati reduse zilnic favorizeaza constipatia si cancerul colonic

Prepararea alimentelor prin conservare, afumare, prajire, folosind aditivi si potentatori de gust in exces duce la formarea si acumularea unor produsi toxici pentru organism responsabili in special de aparitia cancerelor, mai ales la persoanele predispuse genetic la neoplazii sau la cele care au cazuri de cancere digestive in familie.

Desigur, doar o dieta echilibrata nu ne fereste de bolile digestive, dar, alaturi de controlul periodic la gastroenterolog (mai ales dupa 40 ani) si administrarea corecta a tratamentului in cazul unei patologii deja existente, ne face viata mult mai usoara sau chiar ne vindeca de boala respectiva.

 Screening-ul (controlul periodic) bolilor digestive

Termen ce semnifica controlul periodic la gastroenterolog pentru depistarea unor boli digestive, acest control realizandu-se la:

  • populatia generala, cu risc crescut pentru o anumita boala (in Japonia se face screeningul pentru cancer gastric deoarece este foarte frecvent acolo)
  • persoanele care au riscul de a face o anumita boala din cauza ca au in familie bolnavi cu acea boala (la noi se face , de exemplu, screeningul rudelor de gradul I ale pacientilor cu cancer colonic)
  • persoanele care au diferite boli ce se pot agrava in timp, tratamentul lor neacoperind riscul de a face boala agresiva (screeningul pacientilor diagnosticati cu esofag Barrett pentru depistarea la timp a cancerului de esofag, a celor cu polipi colonici, chiar daca li s-au scos acei polipi, pentru ca pot reapare si se pot transforma in cancer colonic)
Importanta:la nivelul patologiei gastrointestinale,  frecventa cancerelor a crescut mult in ultimii 10 ani , sunt dificil de diagnosticat in stadiile de debut cand se pot opera si, din pacate, toate cancerele digestive sunt extrem de agresive si rezistente la tratamentul de specialitate (chimioterapie, radioterapie).
Daca insa aplicam corect evaluarea periodica la gastroenterolog, aceste boli infricosatoare pot fi evitate.

E important nu numai sa venim si sa ne facem acest control o singura data, ci sa revenim la data fixata de medic, deoarece el cunoaste cel mai bine intervalul de timp la care trebuie facut controlul.
 

Afirmatii false despre bolile digestive


Am intalnit in practica multe teorii despre diferite boli, metode de investigatie sau tratament, fara baza stiintifica, dar care circula printre pacienti, speriindu-i si determinandu-i sa nu accepte unele investigatii sau acceptandu-le cand e prea tarziu.

As vrea sa lamurim cele mai frecvente temeri:

  • Punctia biopsie hepatica: obligatorie pentru tratamentul hepatitelor cronice cu virus B sau C sau pentru diagnosticul unor noduli hepatici - este un act medical usor de efectuat de catre specialistul gastroenterolog, se face cu anestezie locala la piele, sub ghidaj ecografic, astfel incat sa se recolteze proba din leziunea care intereseaza, dureaza cateva secunde, nu ramane gaura in ficat (recoltarea biopsiei se face cu un ac, deci fragmentul are cativa mm diametru si oricum ficatul se regenereaza rapid), riscurile mici ce pot apare sunt de departe depasite de beneficii.

    Astfel, mai bine suportam un discomfort minim decat sa nu mai putem face tratament pentru hepatita cronica deoarece a avansat deja la ciroza.
     
  • Endoscopia digestiva superioara inseamna introducerea unui tub flexibil din fibre optice pe gura, in esofag, stomac si duoden, vizualizandu-se pe un monitor interiorul acestora.

    Manevra dureaza cateva minute, se poate respira atat pe gura cat si pe nas si se poate efectua sub anestezie (substante injectate intravenos) de scurta durata astfel incat sa fim relaxati in timpul manevrei.
     
  • Biopsia care se preleveaza de catre medic in cursul endoscopiei superioare sau inferioare (rectoscopie, colonoscopie) inseamna recoltarea unui fragment de aprox 5 mm de mucoasa, nu apare sangerare la locul respectiv (oricum inainte de a face manevra medicul se intereseaza de valorile coagulogramei pacientului si daca aceastea nu sunt in limitele de siguranta , nu face biopsia).

    Este de importanta cruciala pentru diagnosticarea unor boli ce pot evolua la cancer sau a cancerelor.
     
  • Tumorile inseamna de obicei noduli formati din celule care s-au inmultit peste normal si se impart in 2 clase:
    • benigne (nu sunt cancere) unele pot fi lasate pe loc, altele pot fi extrase prin chirurgie, cu vindecarea completa si pe termen lung a pacientului
       
    • maligne (cancere) care pot fi complet indepartate chirurgical doar in stadiile initiale si care se raspandesc in tot organismul sub forma de metastaze , fiind greu de tratat prin citostatice si raze

     
  • Sindromul de intestin iritabil reprezinta o patologie foarte frecventa in zilele noastre cu simptome zgomotoase (durere intensa, balonare importanta , constipatie sau diaree) dar nu e cancer, ci doar o disfunctie intestinala cauzata de stres.

    Totusi, nu mai putin adevarat este faptul ca multi pacienti nu vin la medicul gastroenterolog din teama de colonoscopie, desi pe acest fond iritativ se poate dezvolta accidental un cancer colonic ce poate avea aceleasi manifestari cu sindromul de intestin iritabil.
     
  • Pe prospectul medicamentelor sunt listate multe reactii adverse. Cele mai frecvente care pot apare sunt primele enuntate.

    Majoritatea medicamentelor folosite in gastroenterologie au reactii adverse minime, care trec dupa stoparea tratamentului.

    Nu trebuie sa ne speriem citind toata insiruirea de posibile efecte adverse, ci trebuie sa luam medicamentul asa cum ne-a fost prescris de gastroenterolog deoarece doar un mic procent din pacienti vor prezenta reactii adverse.

Asa ca inainte sa intrati la banuieli, asigurati-va ca sunteti bine documentat.

Leziunile predispozante (boli premergatoare) gastrointestinale

Actual s-a constatat ca o serie de boli , de multe ori fara ca pacientul sa prezinte simptome - deci sa stie ca ar avea ceva - pot duce la alte boli digestive mult mai grave si, din pacate, fara sanse de vindecare.

Cancerele digestive iau nastere frecvent din leziuni care nu determina simptome sau acestea sunt minime:
  • polipii gastrici sau colonici duc in timp la dezvoltarea cancerului gastric sau colonic
     
  • esofagul Barrett tip special de esofagita aparuta ca urmare a refluxului gastroesofagian poate duce la cancer de esofag
     
  • unele steatoze hepatice si hepatitele cronice cu virus B sau C , netratate, evolueaza in timp la ciroza hepatica

De aceea, chiar daca ne simtim bine, e necesar ca dupa 40 ani sa mergem in consult la gastroenterolog, care poate indica diferite metode de investigatie pentru patologia digestiva, astfel reusindu-se diagnosticarea in timp util a unor boli agresive, netratabile daca sunt descoperite tardiv.

Genetici

Zestrea genetica mostenita de la parinti se pare ca determina, pe langa alti factori, multe boli digestive, de la ulcerul gastric pana la cancerele gastrointestinale.Majoritatea cancerelor digestive apar pe un fond genetic favorizant, uneori fara sa existe alte cazuri in familie, alteori sunt diagnosticate la persoane care au avut rude de gradul I (mama, tatal, frati, surori) sau II (unchi, matusi) cu cancere digestive.

Astfel, reiese clar importanta controlului periodic la gastroenterolog.
De exemplu, daca tatal cuiva a fost diagnosticat la 40 de ani cu cancer colonic, este obligatoriu ca toti urmasii acestuia sa-si faca o colonoscopie cu 10 ani mai devreme decat varsta la care a aparut cancerul la tata, deci la 30 ani.

Chiar daca la 30 de ani nu s-a observat nimic anormal pe colon si nu exista simptome, trebuie repetata colonoscopia din 10 in 10 ani, deoarece riscul de aparitie al cancerului colonic la descendenti e mult mai mare.

Alte boli determinate genetic sunt: bolile inflamatorii intestinale (rectocolita ulcero-hemoragica si boala Crohn), sindroamele de polipoza colonica.

Varsta

S-a observat ca fiecare boala digestiva are un interval de varsta la care probabilitatea ei de aparitie e maxima.

De exemplu:

litiaza biliara

e mai frecventa in jurul varstei de 50 ani iar cancerul de esofag dupa varsta de 40 ani.Unele boli prezinta un risc cumulativ cu varsta, adica odata cu inaintarea in varsta creste probabilitatea de a face boala respectiva:

        diverticuloza colonica apare mai frecvent dupa 50 ani iar frecventa ei creste la cei peste 70 ani 

        unii polipi colonici ,la cei cu antecedente in familie de cancer colonic, au o probabilitate mai mare de a se transforma in cancer (de a        maligniza) cu trecerea anilor ,daca nu sunt scosi la timp


 

Email : db@gastromed.ro

Copyright © GastroMed.ro 2008 - 2024 Toate drepturile rezervate.