Anunturi Stiri de ultima ora
Coordonator medical
Dr. Dana Bucur medic specialist gastroenterologie competenta in ecografie abdominala si endoscopie digestiva. Vezi C.V.

antimucegai.ro

Metoda de eliminare a mucegaiului prin micro nebulizare

factori favorizanti steatoza hepatica
steatoza hepatica simptome digestive si semne digestive
bolile gastrointestinale
steatoza hepatica metode de investigare
recomandari practice
gastroenteorologie contact
Recomanda acest articol unui prieten

ECOGRAFIA ABDOMINALA

inseamna ca medicul poate vedea organele din abdomen cu ajutorul ultrasunetelor. Metoda nu iradiaza deloc, deci se poate repeta fara pericol si apreciaza foarte bine organele pline (ficatul, splina, rinichii, ovarele) sau umplute cu lichid (vezica biliara, vezica urinara, uterul gravid). Dimensiunile normale ale lobului drept hepatic, masurat antero-posterior in sectiunea ce cuprinde rinichiul drept,variaza intre 12-14 cm, vena porta masurata in hilul ficatului (adica in zona de intrare a aceasteia in ficat) este de 12 mm iar axul lung al splinei nu depaseste in mod normal 12 cm.

Organele tubulare (esofag, stomac, duoden, intestin subtire si colon) se vad mai greu datorita gazelor si faptului ca sunt mobile dar, daca prezinta la nivelul peretelui o ingrosare marcata asa cum apare in cancer, aceasta se observa cu usurinta.
 De aceea, endoscopia superioara si inferioara, care pot da detalii minimaliste (gen gastrita usoara) sunt de preferat pentru explorarea organelor cavitare. Tot prin ecografie se pot obtine informatii detaliate cu privire la structura microscopica (histologica) a unor noduli, chiste (hepatice in special, dar si pancreatice) sau a gradului de afectare hepatica in hepatitele cronice virale, prin

punctia biopsie

. Manevra in sine nu este dureroasa, pacientul fiind anesteziat cu Xilina la piele, la locul de punctie (foarte important este sa nu fiti alergici la Xilina- daca ati avut lucrari dentare sau alte interventii chirurgicale, atunci nu sunteti). Prin ecografie se stabileste exact locul cel mai bun pentru prelevarea fragmentului hepatic, pacientul fiind asezat pe partea stanga, daca se va punctiona ficatul. Se va simti doar intepatura acului seringii cu care se face anestezia la piele. Apoi, sub control ecografic, se realizeaza punctia, cu ajutorul unui piston cu ac aproximativ la fel de subtire ca cel de la o seringa obisnuita. Manevra de punctionare dureaza 1 secunda. Nu se ramane cu gaura in ficat si nici alte efecte adverse nu apar de obicei. Inainte de punctie se controleaza coagulograma si numarul de trombocite, medicul neefectuand manevra daca exista risc major de sangerare. Dupa punctie, pacientul va sta pe partea dreapta (in cazul punctiei hepatice) 2 ore si nu va manca apoi va ramane in pat alte 2 ore si va manca putea consuma apa plata, ceai, supa, compot, iaurt in ziua respectiva, urmand ca de a doua zi sa manace in mod normal. Este firesc sa se resimta cateva zile dupa punctie o jena la locul respectiv, uneori chiar intepaturi, deoarece se pot leza filetele nervoase ale peretelui toracic- nu doare ficatul!
 Ecografia nu doare, pacientul nu este supus nici unui discomfort in timpul examinarii iar folosirea noilor tehnici (Eco Doppler, Doppler color, pulsat, eco 4D) aduce informatii exacte astfel incat ecografia devine o prima metoda de investigatie a pacientului.

Ecografia se face pe nemancate (nu se manaca in dimineata investigatiei) iar pentru o cat mai buna vizualizare a organelor, mai ales daca pacientul are gaze multe, este indicat sa ia un absorbant de gaz (Espumisan, Sab-simplex 2cp la mesele principale in ziua premergatoare explorarii) iar pentru evidentierea organelor pelvine, este bine ca vezica urinara sa fie plina (deci se vor bea aprox 2 litri lichide necarbogazoase in dimineata efectuarii ecografiei, fara a urina)

 

ENDOSCOPIA

 

este procedeul de vizualizare imagistica a mucoasei, continutului si miscarilor esofagului, stomacului si duodenului cu ajutorul unor fibre optice introduse printr-un tub flexibil subtire pe gura in esofag si care transmit imaginile captate pe un monitor. De departe este metoda cea mai exacta pentru vizualizarea partii superioare a tubului digestiv, deoarece bariul poate stagna printre pliurile de mucoasa, creand imagini false de ulcer iar prin tranzit baritat nu se poate lua biopsie.

Endoscopia se poate face si sub anestezie intravenoasa de scurta durata (pana in 5 min), atat cat dureaza manevra, astfel incat sa fie usor de suportat.

Riscurile sunt minime

(la pacientii cu boli de inima sau plamani severe sunt mai mari) dar beneficiul adus de vederea directa a mucoasei, de posibilitatea luarii unei biopsii (absolut necesara pentru precizarea diagnosticului in multe cazuri) inclusiv pentru detectia Helicobacter pylori (metoda endoscopica fiind mult mai exacta decat anticorpii anti Helicobacter) fac din endoscopie metoda de investigatie digestiva de prima intentie alaturi de ecografie.


 

RECTOSCOPIA (RECTOSIGMOIDOSCOPIA)

 

Reprezinta vederea endoscopica a mucoasei si continutului rectului si sigmoidului (aproximativ primii 70 cm de intestine gros) cu ajutorul endoscopului introdus pe anus, dupa o pregatire prealabila a pacientului pentru curatirea colonului de reziduuri. Se face fara anestezie, fiind usor de suportat. Importanta e maxima deoarece poate vedea polipi sau cancere in stadiu initial, ce pot trece neobservate la irigografie si se pot preleva biopsi


COLONOSCOPIA

reprezinta vizualizarea intregului colon si a ultimilor 5 cm de ileon terminal cu ajutorul endoscopului. Se face cu pregatire anterioara a pacientului pentru golirea de materii fecale ( de obicei cu Fortrans, 3-4 plicuri dizolvate in apa plata sau ceai, solutie ce se bea in seara dinaintea investigatiei in decurs de 2-3 ore) si sub anestezie de scurta durata (injectabil- nu se intubeaza pacientul ca la o operatie clasica; are rolul de a relaxa si a induce somnolenta , cu amnezie retrograda- pacientul nu-si mai aminteste ce s-a intamplat pe parcursul examinarii) deoarece timpul de lucru e mai mare si apar dureri datorita aerului insuflat pentru destinderea intestinului.

In tarile cu frecventa crescuta a cancerului colo-rectal, printre care si Romania , se recomanda colonoscopia de control dupa 50 ani chiar in absenta simptomelor.

Chiar daca la rectoscopie totul e normal

, leziunea poate fi situata mai sus, unde nu s-a ajuns cu endoscopul iar irigografia se recomanda de obicei persoanelor varstnice, cu boli de inima sau plamani.

Astfel, devine clar ce importanta majora o prezinta aceasta explorare, chiar daca e putin mai neplacuta.

 

Ecoendoscopia


 

combina endoscopia cu ecografia, prin introducerea unui endoscop in tubul digestiv, dar care are la varf o sonda similara celei care se pune pe abdomen la ecografia obisnuita. Astfel, leziunile de perete, ganglionii limfatici anormali, vasele si nervii, precum si noduli situati in profunzimea unor organe si care nu pot fi biopsiati prin introducerea unui ac prin piele, sunt mai bine vizualizate si chiar biopsiate.De exemplu, un nodul de pe esofag situat in profunzimea peretelui acestuia, nu va putea fi biopsiat prin endoscopia clasica dar structura si biopsia lui se pot vizualiza si efectua prin ecoendoscopie.Metoda este indicata mai ales pentru a stabili gradul de invazie al unui cancer digestiv la organele vecine, pentru diagnosticarea icterelor mecanice (daca obstacolul este pe coledoc sau in pancreas), pentru diagnosticarea unor tumori profunde ale organelor digestive si in plus, se pot efectua si manevre terapeutice (punctii biopsii, drenaje, distructia plexului celiac). Metoda se poate efectua atat prin endoscopia superioara cat si inferioara, pentru leziunile rectale.


 

Email : db@gastromed.ro

Copyright © GastroMed.ro 2008 - 2024 Toate drepturile rezervate.