Anunturi Stiri de ultima ora
Coordonator medical
Dr. Dana Bucur medic specialist gastroenterologie competenta in ecografie abdominala si endoscopie digestiva. Vezi C.V.

OriginalAuto.ro

Centru national de infrumusetare al autoturismelor

factori favorizanti steatoza hepatica
steatoza hepatica simptome digestive si semne digestive
bolile gastrointestinale
steatoza hepatica metode de investigare
recomandari practice
gastroenteorologie contact

Esofag - Boala de reflux gastro-esofagian

Boala de reflux gastro-esofagian inseamna refluarea (venirea pe gat), fara efort de voma, a continutului gastric (suc acid, alimente, bila) in esofag sau chiar in gura. Este favorizata de inaintarea in varsta, obezitate, sarcina, ascita (lichid in burta), hernia hiatala, fumat, alcool, unele alimente sau medicamente.

citeste mai mult >>

Esofag - Esofagita de reflux

Inca nu este clar ce grup de pacienti cu boala de reflux sunt mai susceptibili de a face esofagita, dintre acestia care vor face esofagita severa si la care se va diagnostica esofag Barrett, deoarece se pare ca nu este obligatoriu ca cei cu esofagita A (usoara) netratata sa evolueze la grad B si asa mai departe sau cei cu esofagita grad D sa asocieze esofag Barrett.

citeste mai mult >>

Esofag - Cancerul esofagian

Actual, frecventa cancerului esofagian este in crestere, depasind-o pe cea a cancerului gastric. Persoanele cu risc de a dezvolta acest tip de cancer sunt: barbatii peste 50 ani, marii fumatori si consumatori de alcool, obezii precum si cele cu anumite boli favorizante (stenoza postcaustica, achalasia) Exista doua tipuri microscopice mai frecvente de cancer esofagian, in functie de celulele din care iau nastere: scuamos si adenocarcinom. Al doilea este mult mai frecvent, afecteaza esofagul inferior si se dezvolta doar pe esofag Barrett, deci la pacientii cu reflux gastro-esofagian.Din pacate, un procent semnificativ de cancere nu sunt diagnosticate decat in stadiile avansate deoarece sunt asimptomatice. Astfel se observa importanta controlului periodic la gastroenterolog si a efectuarii endoscopiei, chiar daca nu ne supara nimic.

citeste mai mult >>

Esofag - Hernia gastrica transhiatala

Reprezinta alunecarea unei parti a stomacului, prin inelul diafragmatic, din cavitatea abdominala in cea toracica.   In mod normal, trecerea din esofag in stomac este mentinuta fixa la nivelul orificiului diafragmatic prin ligamente. Acestea, impreuna cu sfincterul esofagian inferior, mentin inchisa delimitarea dintre esofag si stomac, astfel incat continutul gastric nu poate trece in esofag.Cand ligamentele de fixare diafragmatice se relaxeaza sau se rup iar presiunea intraabdominala e mare (de exemplu in cazul obezitatii, ascitei, tumorilor) apare hernia gastrica transhiatala (hernierea unei parti a stomacului prin orificiul hiatal al diafragmului).  Aceasta este cel mai frecvent tip de hernie- prin alunecare (alunecarea unei parti din stomac in cavitatea toracica). Dimensiunile acestei hernii sunt de obicei de 3-4 cm dar uneori poate fi si mare(5-6 cm). Insa herniile de dimensiuni mari apar mai frecvent in alte tipuri de hernii gastrice: prin rostogolire (o portiune a stomacului ajunge in cavitatea toracica dar fara alunecarea sfincterului esofagian inferior in sus) sau in cazul asocierii herniei prin alunecare cu cea prin rostogolire, uneori existand cazuri de compresie a plamanilor si esofagului prin pozitionarea intregului stomac in cavitatea toracica, in jurul esofagului, dar acestea sunt cazuri extrem de rare.

citeste mai mult >>

Esofag - Esofagitele

Reprezinta inflamatia peretelui esofagului, de diferite cauze si cu evolutie variabila, spre vindecare sau fibrozare (cicatrizare), in functie de natura agentului cauzator, de durata actiunii acestuia si de starea de sanatate a pacientului. Esofagitele pot fi acute (prin actiunea imediata a factorului determinant) sau cronice (modificarile histopatologice au loc in luni sau ani). Cauzele mai des intalnite de esofagite sunt: 1.Cea mai frecventa cauza este reprezentata de refluxul gastro-esofagian (vezi boala de reflux) ce poate afecta peretele esofagian cu grade diferite de severitate, mai ales la fumatori, obezi, consumatori de alcool si la cei peste 40 de ani. 

citeste mai mult >>

Esofag - Achalasia cardiei

La nivelul esofagului pot apare modificari ale miscarilor (motilitatii) acestuia atat in timpul inghitirii alimentelor cat si in repaus (inafara meselor). Aceste tulburari pot fi primare (de cauza de obicei necunoscuta) sau pot fi secundare unor boli de esofag sau unor boli ce afecteaza mai multe organe concomitent sau pe rand(boli sistemice). Dintre afectiunile motorii esofagiene primare, mai frecventa este asa-numita achalasie a cardiei. Aceasta denumire semnifica disparitia contractiilor normale esofagiene necesare pentru impingerea bolului alimentar de-a lungul traiectului sau odata cu aparitia contractiilor puternice si permanente ale sfincterului esofagian inferior, atat in deglutitie (inghitire) cat si in repaus. Rezultatul este reprezentat de aparitia disfagiei (dificultate la inghitire) care progreseaza relativ rapid.Cauzele achalasiei:

citeste mai mult >>

Tomografia computerizata

TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA este metoda radiologica prin care se analizeaza organele abdominale. Mai precisa decat ecografia, mai ales daca se face cu substanta de contrast injectata intravenos.

citeste mai mult >>

ERCP

ERCP (colangiopancreatografia retrograda endoscopica) suna complicat dar explicatia este destul de simpla. Sub anestezie, prin endoscopul introdus pe gura, se intra cu un fir subtire pe calea biliara si pancreatica, ce se deschid ambele printr-un orificiu (papila duodenala Vater) in duoden.

citeste mai mult >>

Videocapsula

Inseamna inghitirea unei capsule echipate cu o minicamera video ce va inregistra pe un dispozitiv purtat de pacient aspectul interiorului intregului tub digestiv, de la gura la anus.

citeste mai mult >>

Ecoendoscopie

Combina endoscopia cu ecografia, prin introducerea unui endoscop in tubul digestiv, dar care are la varf o sonda similara celei care se pune pe abdomen la ecografia obisnuita.  

citeste mai mult >>

Colonoscopie

Reprezinta vizualizarea intregului colon si a ultimilor 5 cm de ileon terminal cu ajutorul endoscopului. Se face cu pregatire anterioara a pacientului pentru golirea de materii fecale ( de obicei cu Fortrans, 3-4 plicuri dizolvate in apa plata sau ceai, solutie ce se bea in seara dinaintea investigatiei in decurs de 2-3 ore) si sub anestezie de scurta durata-sedare (injectabil- nu se intubeaza pacientul ca la o operatie clasica; are rolul de a relaxa si a induce somnolenta , cu amnezie retrograda- pacientul nu-si mai aminteste ce s-a intamplat pe parcursul examinarii) deoarece timpul de lucru e mai mare si apar dureri datorita aerului insuflat pentru destinderea intestinului.

citeste mai mult >>

Rectoscopia

Reprezinta vederea endoscopica a mucoasei si continutului rectului si sigmoidului (aproximativ primii 70 cm de intestin gros) cu ajutorul endoscopului introdus pe anus, dupa o pregatire prealabila a pacientului pentru curatirea colonului de reziduuri (pregatirea cu Fortrans sau Dulcolax in unele situatii).

citeste mai mult >>

Endoscopia

este procedeul de vizualizare imagistica a mucoasei, continutului si miscarilor esofagului, stomacului si duodenului cu ajutorul unor fibre optice introduse printr-un tub flexibil subtire pe gura in esofag si care transmit imaginile captate pe un monitor.De departe este metoda cea mai exacta pentru vizualizarea partii superioare a tubului digestiv, deoarece bariul poate stagna printre pliurile de mucoasa, creand imagini false de ulcer iar prin tranzit baritat nu se poate lua biopsie.

citeste mai mult >>

Ecografia abdominala

Inseamna ca medicul poate vedea organele din abdomen cu ajutorul ultrasunetelor. Metoda nu iradiaza deloc, deci se poate repeta fara pericol si apreciaza foarte bine organele pline (ficatul, splina, rinichii, ovarele) sau umplute cu lichid (vezica biliara, vezica urinara, uterul gravid). Dimensiunile normale ale lobului drept hepatic, masurat antero-posterior in sectiunea ce cuprinde rinichiul drept,variaza intre 12-14 cm, vena porta masurata in hilul ficatului (adica in zona de intrare a aceasteia in ficat) este de 12 mm iar axul lung al splinei nu depaseste in mod normal 12 cm. Organele tubulare (esofag, stomac, duoden, intestin subtire si colon) se vad mai greu datorita gazelor si faptului ca sunt mobile dar, daca prezinta la nivelul peretelui o ingrosare marcata asa cum apare in cancer, aceasta se observa cu usurinta.De aceea, endoscopia superioara si inferioara, care pot da detalii minimaliste (gen gastrita usoara) sunt de preferat pentru explorarea organelor cavitare.

citeste mai mult >>

Hepatite - Hepatita autoimuna

Hepatitele cronice, definite ca prezenta unor modificari specifice hepatice ce se mentin peste 6 luni, chiar daca simptomele si analizele variaza de la normal la patologic, sunt determinate de o serie de factori. Cei mai frecventi si cunoscuti sunt virusii hepatitici B si C precum si asocierile lor (B+D, B+C, B+D+C). Insa afectare hepatica tip hepatita cronica determina si unele medicamente luate timp indelungat, unele defecte de metabolism (alfa1 anti tripsina, cupru, fier) sau atacul autoimun asupra celulelor hepatice din hepatitele autoimune. Unele hepatite cronice chiar nu-si gasesc cauza, numindu-se de aceea criptogenetice.

citeste mai mult >>

Hepatite - Ciroza hepatica

Boala a ficatului produsa in principal de alcool si virusii hepatitici B si C. Frecventa este in crestere in Romania, fiind legata atat de consumul mare de alcool cat si de infectia cu virus C, mai ales (produsa prin injectii, transfunzii de sange sau lucrari stomatologice efectuate inainte de 1989). Trebuie inteles ca ciroza hepatica reprezinta de fapt stadiul terminal de evolutie al multor boli de ficat (unele steatoze hepatice, hepatita cronica cu virus B, hepatita cronica cu virus C, hepatita autoimuna, hemocromatoza, boala Wilson). Deci, daca nu se inceteaza consumul de alcool si nu se trateaza hepatita cronica virala, evolutia invariabila si progresiva va fi catre ciroza hepatica.

citeste mai mult >>

Hepatite - Hepatita virus A

Intotdeauna virusul hepatitic A determina doar hepatita acuta (se vindeca in 2-3 luni), niciodata nu va evolua la hepatita cronica iar odata facuta acest tip de hepatita avem protectie imuna pentru tot restul vietii , adica nu vom mai face niciodata boala.

citeste mai mult >>

Hepatite - Hepatita cronica virus C

Hepatita cronica apare atunci cand virusul (in fapt ARN-ul nuclear) este prezent in sange la peste 6 luni de la infectia acuta, chiar daca transaminazele sunt normale si nu exista modificari microscopice hepatice. Infectia cu virusul hepatitic C este cea mai frecventa infectie transmisa pe cale injectabila.

citeste mai mult >>

Hepatite - Hepatita cronica virus B

Deriva din hepatita acuta cu virus B ce persista peste 6 luni. Contactata la adult are doar 5% risc de cronicizare, in schimb, transmisa la nou-nascut de mama infectata, determina hepatita cronica in peste 90% din cazuri. Caile de transmisie cele mai frecvente pentru virusul hepatitic B sunt: sangele si produsele de sange infectate, sexul neprotejat cu o persoana infectata si transmiterea de la mama la fat (momentul nasterii este cel mai infectant).

citeste mai mult >>

Hepatite - Hepatita acuta virus C

Cel mai adesea, nu este perceputa, simptomele fiind fruste si este descoperita accidental. Romania este o zona de mare endemie (hiperendemie) pentru virusul hepatitic C, sursele de infectie fiind bolnavii de hepatita acuta sau cronica C sau chiar cei cu ciroza hepatica sau cancer hepatic grefat pe infectia cu virus C, atunci cand aceste se inmulteste (se replica) energic. Caile de transmitere ale infectiei sunt:- cea mai frecventa este calea sangvina (parenterala), mai ales prin transfuzii de sange si alti produsi derivati din sange (cum ar fi plasma, factorii de coagulare) sau la cei care fac hemodializa, sufera interventii chirurgicale in care instrumentarul nu a fost corect sterilizat sau la cei ce utilizeaza droguri injectabile- insa se mai poate transmite si pe cale sexuala, desi mult mai rar (riscul e mai mic decat pentru virusul hepatitic B sau HIV) sau perinatal, de la mama la nou-nascut, daca aceasta are viremie mare (cantitatea de virus din sange)

citeste mai mult >>

Copyright © GastroMed.ro 2008 - 2017 Toate drepturile rezervate.